AcasăEuropaRenew Europe cere operaționalizarea hubului Constanța–Varna și întărirea apărării antidronă la Marea...


Renew Europe cere operaționalizarea hubului Constanța–Varna și întărirea apărării antidronă la Marea Neagră

Grue ale portului Constanța văzute de pe un dig, în lumina apusului.
Grue portuare la Constanța, România, la apus, 11 ianuarie 2026.

Grupul Renew Europe din Parlamentul European cere operaționalizarea hubului de securitate maritimă Constanța–Varna și consolidarea supravegherii și apărării antidronă pe litoralul României și Bulgariei. Solicitările, publicate la 19 octombrie pentru plenara de la Strasbourg, urmează atacurilor asupra navigației comerciale din Marea Neagră. Ele reprezintă poziția grupului politic, înaintea votului parlamentar programat pentru 22 octombrie, și nu anunță o nouă desfășurare de forțe NATO.

Pe scurt

  1. Renew Europe cere operaționalizarea hubului Constanța–Varna și mai multă protecție pentru navigația din Marea Neagră.

  2. Hubul dezvoltat de România și Bulgaria este o rețea civilă de cooperare, distinctă de operațiunile militare de deminare.

  3. Grupul solicită NATO supraveghere și sisteme antidronă suplimentare. Nu este anunțată o nouă decizie de desfășurare.

  4. Votul Parlamentului European este programat pentru 22 octombrie. Nu există încă o rezoluție adoptată în acest dosar.

Renew solicită Uniunii Europene și statelor membre aplicarea strategiei pentru Marea Neagră și punerea în funcțiune a hubului asociat cu Constanța și Varna. NATO ar trebui, potrivit grupului, să întărească supravegherea prin activitatea Eastern Sentry, să desfășoare mai multe sisteme antidronă pe coastele celor două țări și să intensifice operațiunile de combatere a minelor marine.

Miza este protejarea echipajelor, a rutelor comerciale și a infrastructurii maritime. Grupul avertizează că perturbarea transporturilor din Marea Neagră și de pe Dunăre afectează exporturile ucrainene și securitatea alimentară, în special în țările importatoare din Africa și Orientul Mijlociu.

Consiliul European condamnase deja atacurile în concluziile reuniunii din 15–16 octombrie. Liderii UE au menționat inclusiv incidentele grave din zonele economice exclusive ale României și Bulgariei și au calificat atacurile asupra navigației civile drept încălcări grave ale dreptului internațional și maritim. Ei au cerut restabilirea imediată a trecerii în siguranță a navelor care transportă cereale și consolidarea culoarelor de solidaritate UE–Ucraina.

Hubul nu apare pentru prima dată în aceste solicitări. Raportul comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe, JOIN(2026) 15, din 3 iulie, arată că România și Bulgaria au elaborat împreună conceptul unei structuri regionale, după adoptarea strategiei UE pentru Marea Neagră în mai 2025.

Documentul descrie o rețea de cooperare între instituții, condusă la nivel civil și coordonată în comun de cele două state, cu sprijin european. Aceasta ar urma să combine informații din mai multe surse pentru supravegherea situației maritime, protejarea infrastructurii critice și evaluarea amenințărilor, inclusiv a celor hibride.

Structura prevăzută este, așadar, mai amplă decât un singur centru fizic de comandă. Constanța și Varna sunt orașele invocate de Renew Europe, dar comunicarea grupului nu stabilește amplasamente definitive, un calendar complet de funcționare sau un buget nou al hubului.

Raportul prevede conectarea capacităților naționale de monitorizare și interoperabilitatea cu rețele europene, precum Common Information Sharing Environment, CISE, implementată de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă. Este avută în vedere și participarea Turciei, Ucrainei și Republicii Moldova. Descrierea conceptului nu confirmă că întreaga structură funcționează deja.

Hubul civil este distinct de gruparea militară MCM Black Sea, creată de România, Bulgaria și Turcia pentru combaterea minelor marine. Aceasta desfășoară deja misiuni pentru siguranța navigației, iar raportul european o identifică drept un mecanism important împotriva minelor aflate în derivă.

Potrivit comunicatului Forțelor Navale Române din 7 octombrie, a douăsprezecea activare a grupării este programată între 6 și 20 octombrie 2026. România participă cu vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, alături de două nave bulgare și una turcă.

Misiunile descrise de Forțele Navale includ supravegherea, recunoașterea și neutralizarea pericolelor pentru navigație, precum și căutarea și salvarea pe mare. Comunicatul anunța și participarea la exercițiul NUSRET 26, în perioada 12–16 octombrie. Aceste activități militare nu echivalează cu punerea în funcțiune a hubului civil.

În mod similar, cererea Renew pentru sisteme antidronă suplimentare nu constituie o decizie de desfășurare adoptată de NATO. Documentul exprimă măsurile pe care grupul le dorește, fără să anunțe un nou angajament operațional al Alianței sau o finanțare suplimentară aprobată.

Tema atacurilor asupra navigației din Marea Neagră figurează în programul plenarei din 20 octombrie, în procedura 2026/2933(RSP). Dosarul Parlamentului European indică un vot programat pentru 22 octombrie și nu consemnează încă o rezoluție adoptată. Până la rezultatul oficial, solicitările Renew rămân poziția grupului, distinctă de poziția finală a întregului Parlament.






















RELATED ARTICLES