
România a avut în 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a călătoriilor cu înnoptare efectuate pe uscat, de 94%, față de media europeană de 81,4%, potrivit Eurostat. Autoturismele au reprezentat principalul mijloc de transport pentru aproximativ 71,3% din totalul călătoriilor rezidenților României, autobuzele și autocarele pentru 13,6%, iar trenurile pentru 8,9%. Datele descriu călătorii personale și profesionale, nu toate deplasările zilnice ale populației.
Pe scurt
-
România conduce clasamentul transportului terestru. Ponderea de 94% este cu aproximativ 12,6 puncte procentuale peste media UE; urmează Slovenia, Bulgaria și Cehia.
-
Autoturismele domină și defalcarea națională. Cele 71,3% pentru mașini, 13,6% pentru autobuze și autocare și 8,9% pentru trenuri se raportează fiecare la toate călătoriile cu înnoptare, nu doar la cele pe uscat.
-
La nivelul UE, transportul aerian reprezintă 17,2%, iar cel pe apă 1,4%. Mașinile au o pondere de 63,3% din total, trenurile de 13,3%, iar autobuzele și autocarele de 3,8%.
-
O călătorie are un singur mijloc principal în statistică. Dacă sunt utilizate mai multe, Eurostat îl reține pe cel care acoperă cea mai mare distanță până la destinația principală.
-
Destinația este un indicator separat. Aproximativ 89% dintre călătoriile rezidenților României au fost interne, fără ca aceasta să dovedească singură de ce a fost ales un anumit mijloc de transport.
Eurostat a publicat comparația la 19 noiembrie, pe baza a aproximativ 1,2 miliarde de călătorii realizate în 2025 de rezidenții UE în vârstă de cel puțin 15 ani. Sunt incluse deplasările în scop personal sau profesional cu minimum o înnoptare în afara mediului obișnuit. Vizitele fără înnoptare și naveta zilnică nu fac parte din acest indicator.
După România, cele mai mari ponderi ale transportului terestru se înregistrează în Slovenia, cu 90,4%, Bulgaria, cu 89%, și Cehia, cu 88,9%. Categoria reunește autoturismele, trenurile, autobuzele și autocarele, precum și alte mijloace de transport pe uscat. Ea nu poate fi citită ca o pondere exclusivă a mașinii personale.
Setul de date tour_dem_tttr consemnează aproximativ 21,6 milioane de călătorii ale rezidenților României, dintre care circa 20,3 milioane au avut un mijloc principal de transport terestru. Defalcarea aceluiași set indică aproximativ 15,4 milioane de călătorii cu autoturisme, 2,94 milioane cu autobuze și autocare și 1,92 milioane cu trenul. Raportate la totalul național, acestea dau ponderile rotunjite de 71,3%, 13,6% și 8,9%.
Diferența față de media UE nu este aceeași pentru fiecare mod de transport. Ponderea mașinilor este cu aproximativ opt puncte procentuale mai mare în România, iar cea a autobuzelor și autocarelor cu aproape zece puncte. În schimb, trenurile au o pondere mai mică decât media europeană, de 13,3%. Categoria terestră include și alte mijloace, astfel că cele trei componente prezentate nu epuizează totalul.
La polul opus, transportul aerian are ponderi ridicate în statele insulare și în unele economii mici: 61,6% în Malta, aproximativ 51% în Cipru, 41,8% în Irlanda, 38,5% în Luxemburg și 36,6% în Danemarca. Transportul pe apă ajunge la 38,4% în Malta, 15,9% în Grecia și 6,9% în Finlanda. Aceste ponderi reflectă structura călătoriilor rezidenților, nu transportul turiștilor străini care sosesc în țările respective.
Pentru călătoriile în care sunt combinate mai multe mijloace, clasificarea se face după distanța cea mai mare parcursă până la destinația principală. Un drum cu mașina până la aeroport, urmat de un zbor mai lung, este astfel înregistrat la transportul aerian, fără să rezulte că autoturismul nu a fost folosit deloc.
O statistică separată, publicată în octombrie, arată că aproximativ 89% dintre călătoriile rezidenților României au avut destinații în țară, față de circa 70% la nivelul UE. Destinația și mijlocul principal de transport descriu dimensiuni diferite ale mobilității. Cele două serii nu stabilesc singure în ce măsură alegerea transportului este determinată de distanță, cost, infrastructură sau preferințe.
Unitatea de măsură este numărul de călătorii. Aceeași persoană poate fi numărată prin mai multe deplasări într-un an, iar procentele nu reprezintă ponderi din kilometrii parcurși sau din emisiile de transport. Datele provin din statistici ale cererii turistice, bazate în principal pe anchete; Eurostat avertizează că memoria respondenților și eșantionarea pot influența estimările.

















