S&D cere includerea sancțiunilor SUA împotriva Curții Penale Internaționale în statutul european de blocare

Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European cere Comisiei să includă sancțiunile americane împotriva Curții Penale Internaționale în statutul european de blocare, un regulament care poate proteja operatorii din UE împotriva efectelor extrateritoriale ale anumitor legi străine. Solicitarea vine după mai multe sancțiuni americane deja adoptate împotriva unor oficiali ai Curții și pe fondul unor relatări, invocate de S&D, potrivit cărora Washingtonul ar putea pregăti măsuri împotriva instituției în ansamblu.

O asemenea extindere nu s-a produs până acum. Comisia precizează pe pagina oficială dedicată mecanismului că anexa statutului de blocare conține în prezent legislație americană privind Cuba și Iranul, iar programul american de sancțiuni împotriva CPI nu figurează acolo. În plus, sursele oficiale americane consultate confirmă sancțiunile aplicate unor persoane din cadrul Curții, dar nu prezintă la data redactării o desemnare oficială a CPI ca instituție în ansamblu.

Statutul european de blocare este Regulamentul 2271/96, creat inițial pentru a răspunde efectelor extrateritoriale ale unor sancțiuni americane. El nu anulează sancțiuni străine la nivel mondial, iar efectele sale sunt limitate la ordinea juridică europeană și la persoanele și companiile aflate sub incidența regulamentului.

Pentru legislația inclusă în anexă, instanțele europene nu trebuie să recunoască anumite hotărâri străine care îi dau efect, iar operatorii europeni pot cere recuperarea prejudiciilor rezultate din aplicarea sa. Regulamentul interzice în principiu și respectarea cerințelor provenite din actele listate, deși Comisia poate autoriza derogări atunci când nerespectarea ar produce prejudicii grave.

Aceste protecții nu apar automat de fiecare dată când un stat terț adoptă un nou regim de sancțiuni. Legislația trebuie introdusă în anexa statutului, iar pagina actuală a Comisiei precizează că aceasta acoperă în prezent sancțiuni americane cu efect extrateritorial referitoare la Cuba și Iran.

S&D solicită acum folosirea aceluiași mecanism pentru programul american privind CPI. Yannis Maniatis și Kathleen Van Brempt susțin că măsura este necesară pentru a limita efectele sancțiunilor asupra activității Curții și asupra entităților europene care îi furnizează servicii.

Statele Unite au introdus în februarie 2025 Executive Order 14203, care autorizează blocarea activelor și alte restricții pentru persoane implicate în anumite activități ale CPI împotriva persoanelor protejate de ordin. Washingtonul argumentează că instanța și-ar fi depășit competența în dosare referitoare la Statele Unite și Israel, poziție respinsă de Curte și contestată de susținătorii săi europeni.

Programul nu este doar ipotetic. OFAC a introdus deja pe lista de sancțiuni oficiali ai CPI, iar la 18 august 2026 i-a desemnat, între alții, pe președinta Curții, Tomoko Akane, și pe judecătorul Abdoulaye Seye.

Comunicatul S&D merge mai departe și invocă relatări potrivit cărora administrația americană ar pregăti sancțiuni asupra Curții în ansamblu, care i-ar putea afecta accesul la servicii financiare și tehnologice. Acest element trebuie păstrat ca informație atribuită grupului politic, deoarece sursele oficiale americane verificate nu anunță, la momentul redactării, o asemenea desemnare instituțională.

S&D leagă solicitarea și de nominalizarea CPI și a oficialilor săi la Premiul Saharov. Nominalizarea este o etapă a procesului parlamentar și nu înseamnă că Parlamentul a decis deja câștigătorul.

Dosarul rămâne astfel unul politic și juridic deschis. Comisia nu a modificat anexa statutului de blocare pentru a include sancțiunile CPI, iar o eventuală intervenție europeană trebuie diferențiată de solicitarea formulată de un grup politic din Parlament.