Siglele europene de calitate sunt recunoscute în afara UE, dar mulți consumatori spun că nu știu ce reprezintă

Siglele europene pentru produse ecologice și pentru alimente cu origine geografică protejată ajung la consumatorii din afara Uniunii, dar recunoașterea lor nu înseamnă automat și înțelegerea garanțiilor oferite. Într-un Eurobarometru realizat în 11 țări, aproximativ 30% dintre respondenți spun, pentru fiecare dintre cele trei sigle, că au văzut-o fără să știe ce reprezintă. Ponderea celor care declară că o cunosc și îi înțeleg semnificația variază între 24% și 33%.

Diferența se vede cel mai clar când sunt separate cele două tipuri de răspunsuri. Pentru sigla ecologică a UE, 33% spun că au văzut-o și știu ce este, iar 30% că au văzut-o fără să îi cunoască semnificația. Pentru indicația geografică protejată, proporțiile sunt de 27% și 31%, iar pentru denumirea de origine protejată de 24% și 30%. Astfel, fiecare dintre cele trei sigle este recunoscută de peste jumătate dintre participanți, însă o parte importantă a acestei vizibilități nu este însoțită de o cunoaștere declarată a sensului ei.

Raportul, datat martie 2026 și prezentat de Comisie în iulie, se bazează pe 11.119 interviuri online realizate de Demoscopy între 4 și 11 februarie, la cererea Agenției Executive Europene pentru Cercetare. Au răspuns persoane de 20–55 de ani din mediul urban, din China, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite. Rezultatele descriu acest segment, ales pentru accesul la produse importate, și nu întreaga populație a fiecărei țări.

Participanților li s-au arătat siglele și li s-a cerut să spună dacă le mai văzuseră și dacă știau ce reprezintă. Nu au fost solicitați să explice regulile de certificare sau să distingă printr-un test între scheme. Cele 33% de răspunsuri pozitive pentru sigla ecologică măsoară, așadar, cunoașterea declarată. Sondajul nu stabilește câți respondenți ar putea descrie corect condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un produs.

Sigla ecologică a UE poate fi folosită pentru produse certificate de un organism autorizat, cu cel puțin 95% ingrediente ecologice și condiții suplimentare pentru restul. Ea poate apărea și pe produse importate conforme cu regulile UE. Originea materiilor prime agricole este indicată separat, alături de codul organismului de control. Prin urmare, sigla nu înseamnă automat că toate ingredientele provin din Uniune.

Denumirea de origine protejată și indicația geografică protejată protejează nume de produse cu o legătură specifică cu un teritoriu. Pentru alimente, denumirea de origine protejată (DOP) presupune ca producția, prelucrarea și prepararea să aibă loc în zona respectivă. Indicația geografică protejată (IGP) cere ca cel puțin una dintre aceste etape să se desfășoare acolo, iar o calitate, reputația sau o altă caracteristică să fie legată de originea geografică. Cele două sigle transmit astfel informații diferite despre relația dintre produs și locul de proveniență.

Familiaritatea declarată diferă mult între piețe. Pentru sigla ecologică, 44% dintre respondenții din Indonezia spun că au văzut-o și știu ce reprezintă, față de 11% în Japonia. Raportul consemnează 43% în Emiratele Arabe Unite, 42% în India și 41% în China. Aceste rezultate descriu răspunsurile segmentului urban studiat; ele nu demonstrează că o anumită campanie a produs diferențele observate.

Chestionarul a inclus și semnul „Enjoy, it’s from Europe!”, folosit în promovarea produselor agroalimentare europene. Acesta este recunoscut și considerat înțeles de 26% dintre respondenți, iar alți 28% spun că l-au văzut fără să știe ce reprezintă. Comisia cofinanțează și organizează activități de promovare sub acest mesaj. Prezența sa în aceeași întrebare cu siglele ecologică, DOP și IGP nu îi conferă însă rolul unei certificări pentru o metodă de producție sau o origine geografică.

Autorii raportului văd în rezultate posibilitatea de a explica mai bine semnificația concretă a etichetelor europene. Datele indică atât un public care a întâlnit deja siglele, fără să le cunoască sensul, cât și persoane care spun că nu le-au văzut niciodată — 29% pentru sigla ecologică, 33% pentru IGP și 37% pentru DOP. Studiul nu măsoară însă dacă explicarea acestor garanții ar schimba alegerile la cumpărături sau ar crește vânzările.

Raportul prezintă și valori mai mari ale cunoașterii declarate decât în 2021, dar comparația are limite. Eșantionul pe țară a crescut de la aproximativ 500 la 1.000 de interviuri, proporția femeilor și bărbaților a trecut de la 70/30 la 50/50, iar Statele Unite au fost adăugate în ediția din 2026. Autorii cer ca diferențele să fie tratate drept indicii, nu măsurători strict comparabile ale unei tendințe. Ele nu pot fi folosite singure pentru a evalua eficiența promovării europene.