
Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat la 11 noiembrie că sonda Hera a început să studieze asteroizii Didymos și Dimorphos de la 25–30 de kilometri. Misiunea va măsura efectele coliziunii din 2022, când sonda DART a NASA a lovit intenționat Dimorphos și i-a scurtat perioada orbitală în jurul lui Didymos cu aproximativ 33 de minute.
Pe scurt
-
ESA a confirmat la 11 noiembrie că Hera a început faza de caracterizare inițială a sistemului Didymos–Dimorphos, de la aproximativ 25–30 km. Sosirea propriu-zisă în apropierea asteroizilor a avut loc la începutul lunii noiembrie.
-
NASA a lovit intenționat asteroidul Dimorphos la 26 septembrie 2022, cu sonda DART. Impactul a redus cu aproximativ 33 de minute perioada în care Dimorphos orbitează asteroidul Didymos.
-
Hera efectuează traiectorii aproape dreptunghiulare, controlate prin propulsoare, în locul unei orbite circulare tradiționale, din cauza gravitației extrem de slabe a asteroizilor.
-
Primele observații urmăresc forma, masa, mișcarea și proprietățile suprafețelor celor două corpuri, pentru a determina cum a reacționat Dimorphos la coliziunea din 2022.
-
ESA pregătește observații mai apropiate în decembrie, prezentarea unor rezultate la 25 noiembrie și desfășurarea minisateliților Juventas și Milani în 2027.
Sistemul este alcătuit din asteroidul Didymos, cu un diametru de aproximativ 780 de metri, și satelitul său natural Dimorphos, de aproximativ 151 de metri. Cele două corpuri au devenit un laborator pentru cercetarea apărării planetare după ce NASA a lovit intenționat Dimorphos în 2022, modificându-i mișcarea orbitală.
La 5 noiembrie, ESA publicase deja o primă imagine apropiată a sistemului, realizată de camera principală a sondei de la aproximativ 60 km. Fotografia arată o parte a asteroidului Didymos care nu fusese observată în același mod de camera sondei DART, cu bolovani, cratere și structuri de suprafață care seamănă cu șanțuri sau creste. Dimorphos apare în mare parte acoperit de umbră.
La 26 septembrie 2022, sonda americană DART, cu o masă de aproximativ 580 kg, a lovit asteroidul Dimorphos cu o viteză de aproximativ 6,1 km/s. Coliziunea a fost primul experiment de modificare deliberată a mișcării unui corp ceresc prin impactul unei nave spațiale.
În cazul Dimorphos, există încă incertitudini privind forma exactă a transformărilor produse de DART. Coliziunea ar fi putut forma un crater, modifica distribuția materialului de la suprafață sau produce o remodelare mai amplă a corpului. Misiunea Hera urmează să compare aceste posibilități cu datele obținute direct în apropierea asteroidului.
O particularitate a operațiunilor anunțate de ESA este geometria neobișnuită a traseului urmat de Hera. În locul unei orbite circulare tradiționale, sonda efectuează o succesiune de deplasări aproape rectilinii în jurul centrului comun de masă al celor doi asteroizi.
Motivul principal este gravitația extrem de slabă a corpurilor. Potrivit ESA, gravitația la suprafața lui Didymos este de aproximativ 40.000 de ori mai slabă decât cea terestră, iar la Dimorphos de aproximativ 200.000 de ori mai slabă.
Viteza tipică a deplasării în apropierea sistemului este de numai 12 centimetri pe secundă. La această viteză, manevrele necesită cantități mici de combustibil, iar traiectoria oferă un avantaj operațional important.
Camera principală, Asteroid Framing Camera, este folosită atât pentru navigație, cât și pentru realizarea imaginilor necesare cartografierii suprafețelor. Ea permite identificarea formațiunilor geologice, a distribuției bolovanilor și craterelor și a caracteristicilor care pot indica procesele prin care s-au format și modificat cei doi asteroizi.
Un instrument hiperspectral analizează radiația reflectată de suprafețe pentru a obține informații despre caracteristicile materialului. Observațiile termice sunt realizate cu ajutorul unui instrument infraroșu dezvoltat cu participarea Agenției Japoneze de Explorare Aerospațială (JAXA).
Pentru evaluarea efectelor DART, una dintre cele mai importante necunoscute este masa exactă a lui Dimorphos. Modificarea orbitală este deja cunoscută, dar interpretarea transferului de impuls depinde de masa și structura asteroidului lovit.
Măsurătorile gravitaționale și dinamice efectuate de Hera vor contribui la estimarea acestor proprietăți și la verificarea simulărilor realizate înaintea impactului.
Misiunea Hera include și doi minisateliți de tip CubeSat, numiți Juventas și Milani, care urmează să fie desfășurați în 2027 pentru observații complementare celor realizate de nava principală.
Juventas este destinat în special investigării structurii interne a asteroidului Dimorphos, inclusiv prin utilizarea unui radar. Aceste date pot ajuta cercetătorii să înțeleagă dacă asteroidul este un corp relativ compact sau o structură alcătuită din fragmente și material slab consolidat.
Milani va contribui la caracterizarea suprafeței și a compoziției materialelor prin observații spectrale și alte măsurători apropiate. Împreună, cei doi minisateliți vor permite examinarea sistemului din mai multe poziții și prin instrumente diferite.
Planul operațional publicat de echipa japoneză participantă la misiune prevede desfășurarea lor în ianuarie 2027, urmată de o etapă de observații apropiate în care Hera și cele două CubeSat-uri vor putea realiza măsurători complementare.
La momentul anunțului din 11 noiembrie, distanța față de sondă era de aproximativ 196,5 milioane de kilometri. Echipa de control comunică zilnic cu Hera prin antenele de mare adâncime ale ESA, amplasate în Argentina, Spania și Australia.
ESA pregătește prezentarea unor observații și imagini suplimentare ale sistemului Didymos–Dimorphos la 25 noiembrie 2026. Centrul Aerospațial German (DLR), participant la misiune, a confirmat acest calendar în comunicarea sa din 12 noiembrie.
În decembrie, Hera este programată să treacă la o etapă de caracterizare mai detaliată, cu apropierea sondei până la aproximativ 20 km și utilizarea unor traiectorii mai complexe, descrise de ESA drept arce hiperbolice în formă de papion.
Didymos și Dimorphos nu au fost aleși pentru că ar reprezenta o amenințare iminentă pentru Pământ. Sistemul a fost selectat pentru că permite testarea unei metode de deviere și măsurarea rezultatelor într-un cadru astronomic potrivit pentru observații.
Impactul DART a demonstrat că o navă spațială poate modifica mișcarea unui asteroid. Hera trebuie să determine mai precis cum și de ce s-a produs această modificare, corelând rezultatul orbital cu proprietățile fizice ale corpului lovit.
Institutul german DLR a anunțat pentru 25 noiembrie publicarea unor imagini mai detaliate ale celor doi asteroizi. ESA prevede apropieri suplimentare din decembrie. Planul echipei japoneze indică ianuarie 2027 pentru desfășurarea minisateliților, în funcție de evoluția operațiunilor.

















