Suplimentele alimentare domină suspiciunile de fraudă din UE, iar unele produse conțineau sildenafil, tadalafil și alte substanțe neautorizate

Suplimentele alimentare au reprezentat de departe cea mai mare categorie de suspiciuni de fraudă agroalimentară transfrontalieră semnalate în Uniunea Europeană în iulie 2026. Din 207 cazuri selectate din 698 de notificări iRASFF, 70 au vizat alimente dietetice, suplimente și produse fortificate, iar unele dintre aceste produse conțineau substanțe precum sildenafil, tadalafil, diclofenac, paracetamol, yohimbină sau ibutamoren.

Categoria alimentelor dietetice, suplimentelor alimentare și produselor fortificate a concentrat 70 dintre cele 207 suspiciuni selectate în raportul Comisiei pentru luna iulie. Următoarele categorii au fost mult în urmă: fructele și legumele cu 20 de cazuri, produsele de cofetărie cu 19, iar cerealele și produsele de panificație și carnea, fără cea de pasăre, cu câte 12.

Raportul reunește numai cazurile cu dimensiune transfrontalieră schimbate între autoritățile membre ale Alert and Cooperation Network. Situațiile care afectează exclusiv un singur stat nu sunt incluse, astfel încât cele 207 cazuri nu reprezintă totalul tuturor suspiciunilor de fraudă alimentară din Uniune.

În interiorul categoriei suplimentelor, problemele sunt foarte diferite. Unele produse au fost semnalate pentru afirmații de sănătate, altele pentru comercializare fără înregistrarea necesară, iar un număr important pentru ingrediente care nu sunt autorizate în Uniunea Europeană pentru utilizarea respectivă.

Cazurile cele mai sensibile sunt cele în care analizele au identificat substanțe cu utilizare farmaceutică sau ingrediente cu efecte fiziologice importante într-un produs vândut drept supliment alimentar.

Un produs provenit din Malaysia și comercializat drept „miere” conținea 93,6 mg de paracetamol și 4,5 mg de sildenafil per unitate, împreună cu tongkat ali.

Sildenafilul este cunoscut în principal ca substanță activă utilizată în medicamente pentru disfuncția erectilă. În cazul raportat, problema este că produsul era comercializat în categoria suplimentelor, iar compoziția identificată nu corespundea statutului sub care ajungea la consumator.

Un alt produs, cu origine indicată în Regatul Unit și China, conținea sildenafil, tadalafil și diclofenac, alături de Coriolus versicolor și Radix isatidis. Tadalafilul are, la rândul său, utilizare farmaceutică, iar diclofenacul este un antiinflamator.

Raportul include și un supliment cu origine România în care a fost identificat sildenafil la o concentrație de 5 mg/kg. Notificarea a fost transmisă de Cipru.

Într-un alt caz, un produs din Malaysia conținea sildenafil și tongkat ali. Alte notificări privesc suplimente cu yohimbină, yohimbină hidroclorid, hordenină, evodiamină sau combinații între aceste ingrediente.

Raportul semnalează și un produs comercializat online din Hong Kong care conținea ibutamoren, cunoscut și sub denumirea MK-677.

Într-un alt supliment provenit din Statele Unite a fost identificată dehidroepiandrosterona, DHEA. Alte cazuri includ 5-hidroxitriptofan, Huperzia serrata, huperzină A, Sceletium tortuosum și diferite extracte vegetale.

Un număr mare de produse sunt marcate drept comercializate electronic. Acest lucru este important deoarece un produs oferit online într-o țară poate fi cumpărat și livrat direct unui consumator din alt stat membru, ceea ce conferă rapid cazului o dimensiune transfrontalieră.

Raportul include și suplimente cu CBD și THC, produse cu creatină malat, pancreatină, yohimbină sau extracte vegetale care nu sunt autorizate pentru utilizarea alimentară indicată.

În unele cazuri, problema nu privește numai ingredientul, ci și felul în care produsul este prezentat. Sunt menționate suplimente comercializate ca alternativă la medicina convențională sau produse pentru care sunt făcute afirmații de sănătate.

Această diferență este importantă pentru consumator. Un supliment alimentar este cumpărat în baza informațiilor de pe ambalaj sau din oferta online, iar prezența unei substanțe farmacologic active care nu este declarată poate modifica semnificativ natura produsului.

Raportul nu oferă numele comerciale ale produselor și nici numărul de unități vândute. Prin urmare, nu poate fi stabilit din aceste date câți consumatori au cumpărat fiecare produs sau dacă au existat efecte adverse.

Documentul nu spune nici că toate substanțele au fost adăugate intenționat. Pentru ca o situație să fie stabilită definitiv drept fraudă trebuie demonstrată acțiunea intenționată de înșelare a cumpărătorului pentru obținerea unui avantaj necuvenit.

Clasificarea în raport are rolul de a alerta autoritățile și de a permite verificări suplimentare. Un produs poate fi retras, investigat sau supus unor controale suplimentare fără ca raportul lunar să stabilească el însuși răspunderea juridică.

Faptul că suplimentele reprezintă 70 dintre cele 207 suspiciuni arată însă că această piață este principala categorie de vulnerabilitate identificată în luna iulie.

Raportul mai arată că problema nu este limitată la un singur stat sau la un singur tip de produs. Originile indicate pentru suplimentele semnalate includ țări din UE, Statele Unite, Malaysia, Hong Kong, India și alte state, iar notificările provin de la autorități din mai multe țări europene.

Acest model este relevant pentru funcționarea pieței unice. Odată ce un produs intră în distribuție sau este vândut online, autoritățile trebuie să poată transmite rapid informațiile către celelalte state pentru a verifica dacă produsul este prezent și pe piețele lor.

Raportul lunar al Comisiei este conceput pentru identificarea unor tipare și a unor noi vulnerabilități în lanțul agroalimentar. El include neconformități cu suspiciuni de fraudă, nu verdicte definitive.

În iulie, suplimentele alimentare se desprind clar de toate celelalte categorii prin numărul de cazuri și prin diversitatea problemelor identificate, de la afirmații de sănătate și ingrediente neautorizate până la produse care conțineau substanțe cu utilizare farmaceutică.