Transportul feroviar de pasageri din Uniunea Europeană a atins în 2025 un record de 457 de miliarde de pasageri-kilometri, în creștere cu 2,6% față de anul precedent, potrivit datelor Eurostat publicate la 30 octombrie. România a evoluat în sens opus: numărul călătoriilor a scăzut cu aproximativ 9%, cea mai mare reducere dintre statele UE raportate, iar distanța cumulată parcursă de pasageri s-a redus cu 10,4%.
Pe scurt
-
Volumul UE a crescut de la 445 la 457 de miliarde de pasageri-kilometri, cel mai ridicat nivel al seriei colectate pentru principalii operatori din 2004.
-
România a înregistrat o reducere de aproximativ 9% a numărului de călătorii. Aceasta nu este o numărătoare a persoanelor distincte.
-
În pasageri-kilometri, România a scăzut cu 10,4%, iar Estonia cu 10,9%. România nu are cea mai mare scădere la acest al doilea indicator.
-
România și Bulgaria au raportat câte 3,3 călătorii pe locuitor, față de 46,1 în Luxemburg.
-
Metroul, tramvaiul și transportul feroviar ușor sunt excluse. Datele Belgiei nu intră în agregatul de volum, din motive de confidențialitate.
Rezultatul european depășește cu 14,2% nivelul din 2019, anterior pandemiei. Un pasager-kilometru înseamnă transportarea unei persoane pe distanța de un kilometru: o călătorie de 100 de kilometri produce 100 de pasageri-kilometri. Indicatorul combină frecvența deplasărilor și distanța parcursă, astfel încât poate crește chiar dacă numărul călătoriilor se reduce.
Seria anuală disponibilă în baza Eurostat indică 63,256 milioane de călătorii în România în 2025, față de 69,636 milioane în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 9,2%. Articolul statistic al instituției citează 9,1%, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin decât rezultă din calculul pe aceste valori. Ambele surse indică aceeași evoluție descendentă.
Portugalia a avut cea mai puternică creștere a volumului, de 25,7%, urmată de Irlanda, cu 13,1%, și Polonia, cu 8,6%. La polul opus se află Estonia și România. Pentru numărul de călătorii, cele mai mari creșteri au fost în Slovenia, Ungaria și Portugalia, în timp ce România a avut cea mai mare reducere. Franța și Austria ilustrează diferența dintre indicatori: au transportat ușor mai puțini pasageri, dar au raportat mai mulți pasageri-kilometri.
Germania și Franța au realizat aproape jumătate din volumul european, cu 111,8 și, respectiv, 110,6 miliarde de pasageri-kilometri. Germania a înregistrat și cel mai mare număr de călătorii, aproximativ 2,95 miliarde, înaintea Franței și Italiei. Dimensiunea populației și structura serviciilor fac însă insuficientă o comparație bazată numai pe totalurile naționale.
Raportarea la populație arată o utilizare redusă a trenului în România și Bulgaria, cu 3,3 călătorii înregistrate pe locuitor. Luxemburgul a avut 46,1, Ungaria 35,9, iar Danemarca 35,6. Indicatorul include activitatea rezidenților și a nerezidenților; el nu înseamnă că fiecare locuitor a făcut exact acel număr de deplasări. Călătoriile repetate ale aceleiași persoane sunt numărate separat.
În România, distanța medie a unei călătorii feroviare naționale a fost de 81 de kilometri, una dintre cele mai ridicate valori din UE, după Lituania, cu 86 de kilometri. Media trebuie citită în contextul dimensiunii țării, al ponderii serviciilor suburbane și de lung parcurs și al metodelor de numărare. Ea nu stabilește singură calitatea serviciilor și nici cauzele scăderii cererii.
Statistica detaliată privește în principal operatorii cu cel puțin 100 de milioane de pasageri-kilometri anual și poate include, în funcție de raportarea națională, alți operatori raportați detaliat. Nu include metroul, tramvaiul sau transportul feroviar ușor. Belgia este exclusă din agregatul de volum din motive de confidențialitate. Separat, circulația trenurilor de călători, măsurată în tren-kilometri, a crescut în UE cu 1,6%; acest indicator descrie deplasarea trenurilor, nu distanța parcursă de fiecare pasager.
