UE a plătit 450 de miliarde EUR prin fondul de redresare, iar ultimele 32 de cereri însumează 123 de miliarde EUR

Comisia Europeană a plătit până acum aproximativ 450 de miliarde EUR statelor membre prin Mecanismul de redresare și reziliență și evaluează ultimele 32 de cereri, care însumează alte 123 de miliarde EUR. Datele prezentate miercuri, 7 octombrie, în al cincilea raport anual al mecanismului arată că programul european de redresare a intrat în ultima etapă înaintea termenului final pentru plăți, 31 decembrie 2026.

Actuala anvelopă a Mecanismului de redresare și reziliență este de 573 de miliarde EUR, dintre care 360 de miliarde EUR sub formă de granturi și 213 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Până la începutul lunii octombrie, toate statele membre își depuseseră cererile finale de plată, ceea ce înseamnă că procesul nu mai este în etapa de lansare a unor noi reforme și investiții finanțabile, ci în cea de verificare a rezultatelor asumate prin planurile naționale și de închidere a plăților.

Data de 31 august a fost termenul până la care statele trebuiau să îndeplinească jaloanele și țintele legate de reformele și investițiile din planurile naționale. Cererile finale puteau fi depuse până la 30 septembrie. Comisia verifică acum dacă rezultatele declarate de guverne corespund condițiilor convenite înainte de autorizarea ultimelor tranșe, iar termenul pentru efectuarea plăților este 31 decembrie.

Cei 123 de miliarde EUR aflați acum în evaluare nu reprezintă bani deja plătiți și nici plăți garantate automat. Fondurile sunt eliberate în funcție de evaluarea Comisiei asupra jaloanelor și țintelor asociate fiecărei cereri, mecanismul fiind construit pe plata în funcție de rezultate, nu pe simpla rambursare a cheltuielilor efectuate de state.

Raportul arată că 4.082 de jaloane și ținte au fost deja îndeplinite, în timp ce alte 1.899 sunt în prezent evaluate. Împreună, acestea acoperă aproape 6.000 de angajamente privind reforme și investiții asumate de state în planurile lor naționale de redresare.

O parte importantă a finanțării a fost direcționată către transformarea digitală și tranziția verde. Comisia indică investiții digitale sprijinite de RRF de aproximativ 140 de miliarde EUR și estimează că fiecare euro investit prin aceste măsuri poate genera 1,5 EUR în producție economică în UE până în 2030. Aceasta este o estimare economică a Comisiei, nu un randament deja realizat și măsurabil pentru fiecare euro cheltuit.

Pentru tranziția verde, raportul indică aproximativ 287 de miliarde EUR alocate măsurilor relevante. Comisia estimează că investițiile sprijinite ar putea produce anual reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră echivalente cu aproximativ 1,5% din emisiile UE din 2021, iar reformele finanțate ar putea adăuga economii echivalente cu încă aproximativ 1,4%. Sumele pentru digital și verde nu trebuie însumate pentru a calcula o categorie separată de cheltuieli, deoarece unele măsuri pot contribui simultan la mai multe obiective ale mecanismului.

Raportul oferă exemple de investiții și reforme finanțate în toate statele membre, de la extinderea rețelelor de mare capacitate în Austria și sprijinirea microelectronicii în Germania până la digitalizarea sistemelor judiciare și a administrațiilor publice. În domeniul verde, finanțările au susținut, între altele, sisteme de încălzire cu emisii reduse și tehnologii regenerabile în Cehia și schimbări de reglementare pentru dezvoltarea energiei regenerabile în Polonia.

Mecanismul a fost creat în 2021 ca principal instrument al NextGenerationEU după pandemia de COVID-19. Închiderea perioadei de implementare nu înseamnă însă că toate efectele economice ale investițiilor și reformelor pot fi deja măsurate. Comisia arată că impactul complet al multor reforme structurale, inclusiv al celor din administrație, justiție sau piața muncii, va putea fi evaluat pe o perioadă mai lungă.