UE: alegerile din Moldova au fost competitive, dar ingerința și dezinformarea rusă au atins o amploare fără precedent

Alegerile parlamentare din Republica Moldova din septembrie 2025 au fost bine administrate, competitive și au oferit alegătorilor o alegere clară între alternative politice, dar s-au desfășurat pe fondul unei ingerințe și dezinformări ruse de o amploare fără precedent, potrivit raportului UE privind drepturile omului și democrația. Evaluarea arată că presiunile asupra procesului electoral au fost însoțite de intimidarea jurnaliștilor, campanii de dezinformare și tentative de corupere electorală, în timp ce instituțiile moldovene au continuat să își adapteze legislația și capacitatea de răspuns.

Raportul de țară publicat de UE descrie cadrul legal și instituțional pentru drepturile fundamentale din Moldova drept în mare parte funcțional, dar identifică probleme persistente în domenii precum condițiile de detenție, capacitatea instituțiilor pentru drepturile omului și protecția persoanelor vulnerabile. În același timp, anul 2025 a fost dominat politic de alegerile parlamentare și de presiunile externe asupra procesului electoral.

UE apreciază că alegerile din septembrie au fost gestionate corespunzător, au fost competitive și au oferit alegătorilor posibilitatea de a alege între alternative politice. Raportul evidențiază însă caracterul excepțional al mediului în care s-a desfășurat scrutinul, afirmând că alegerile au fost marcate de o amploare fără precedent a ingerinței și dezinformării ruse.

Moldova a răspuns acestor riscuri prin consolidarea legislației pentru combaterea corupției electorale. Evaluarea UE precizează însă că aceste norme trebuie aduse în continuare în conformitate cu standardele europene și că autoritatea electorală are nevoie de resurse suficiente, inclusiv pentru monitorizarea campaniilor desfășurate online.

Presiunile informaționale au afectat și mediul media. Moldova a modificat Codul serviciilor media audiovizuale și a introdus noi prevederi în Codul penal pentru consolidarea protecției jurnaliștilor, iar Fondul pentru subvenționarea mass-media a devenit operațional pentru sprijinirea jurnalismului independent. Raportul constată însă că intimidarea jurnaliștilor a crescut, în special în contextul alegerilor și al campaniilor de dezinformare.

UE consideră că sunt necesare și măsuri suplimentare privind transparența proprietății media, în special pentru presa scrisă și publicațiile online. Sprijinirea presei independente și pluraliste și combaterea dezinformării au rămas în 2025 printre domeniile urmărite în mod direct de Uniune în relația cu Moldova.

Raportul arată că societatea civilă funcționează într-un mediu în general favorabil și este implicată atât în procesul decizional, cât și în pregătirea tehnică pentru aderarea la UE. Persistă însă probleme legate de protejarea apărătorilor drepturilor omului și de sustenabilitatea financiară a organizațiilor civice, iar reducerea finanțării USAID a evidențiat dependența acestora de donatori internaționali.

Moldova a înregistrat în același timp progrese în domeniul egalității de gen. Raportul menționează locul al șaptelea ocupat în 2025 în clasamentul Global Gender Gap al World Economic Forum, ceea ce a plasat țara pentru prima dată între primele zece la nivel mondial. În alte clasamente, Moldova s-a situat pe locul 35 în World Press Freedom Index, pe locul 68 în World Justice Project Rule of Law Index și pe locul 80 în Corruption Perceptions Index.

Procesul de aderare la UE a avansat în paralel cu aceste evoluții. Moldova a finalizat în septembrie 2025 examinarea analitică a legislației europene, iar Comisia a evaluat toate clusterele, inclusiv cel privind fundamentele, drept pregătite pentru deschidere. În decembrie, statele membre au dat o direcție pentru trecerea la negocieri tehnice privind clusterele unu, doi și șase, în așteptarea deschiderii lor formale de către Consiliu.

Dialogul politic dintre UE și Moldova s-a intensificat și prin primul summit UE–Moldova, organizat la 4 iulie 2025, precum și prin Consiliul de Asociere și reuniunile subcomitetelor desfășurate în cursul anului. Drepturile fundamentale, libertatea de exprimare, alegerile și combaterea ingerințelor hibride au rămas parte a acestui dialog.

Sprijinul financiar european a inclus Planul de creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, care susține transformarea economică și integrarea europeană. Alte proiecte au finanțat reforma justiției, evaluarea integrității magistraților, accesul la justiție pentru grupurile vulnerabile, societatea civilă și presa independentă.

Raportul notează și probleme care rămân nerezolvate în domeniul instituțional. Condițiile din penitenciare continuă să fie afectate de supraaglomerare, servicii medicale insuficiente și cazuri de rele tratamente, iar instituțiile pentru egalitate și protecția drepturilor omului rămân subdimensionate.

Evaluarea asupra alegerilor din 2025 plasează însă ingerința externă și dezinformarea printre cele mai importante provocări democratice ale anului. UE leagă aceste riscuri de securitatea procesului electoral, funcționarea presei independente și capacitatea instituțiilor moldovene de a proteja competiția politică în timpul procesului de aderare.

Republica Moldova este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, iar negocierile de aderare au fost lansate formal în 2024. Evaluarea drepturilor fundamentale și a funcționării instituțiilor democratice face parte din domeniul „fundamentelor”, care are un rol central în întregul proces de aderare.

Raportul UE pentru 2025 combină astfel evaluarea situației interne cu monitorizarea progresului către aderare. În cazul alegerilor parlamentare, concluzia este dublă: procesul electoral a rămas competitiv și bine administrat, dar a fost supus unei presiuni externe pe care Uniunea o descrie drept fără precedent.