UE analizează extinderea cotelor și taxei de 50% la noi categorii de produse din oțel

Comisia Europeană analizează dacă noul sistem european de contingente și taxe pentru importurile de oțel trebuie extins la anumite țevi, profile, sârme și bare forjate care nu sunt incluse în prezent. Producătorii de oțel, companiile care folosesc aceste produse, comercianții, importatorii și asociațiile industriale pot trimite informații până la 30 septembrie 2026.

Produsele care ar putea fi adăugate ar intra sub mecanismul care permite importarea unor volume stabilite fără taxe vamale și aplică o taxă de 50% după epuizarea contingentului disponibil. Comisia trebuie să încheie evaluarea până la 31 decembrie 2026, dar deschiderea consultării nu înseamnă că toate categoriile analizate vor fi incluse automat.

Regulamentul UE privind oțelul se aplică de la 1 iulie 2026 și a înlocuit măsura de salvgardare care protejase piața europeană începând din 2019. Noul sistem urmărește să limiteze efectele supracapacității mondiale de producție și ale redirecționării către Uniune a unor volume de oțel care întâmpină bariere comerciale pe alte piețe.

Pentru cele 26 de categorii acoperite în prezent, regulamentul deschide contingente tarifare anuale în valoare totală de 18.345.922 de tone. Produsele pot fi importate fără taxa suplimentară atât timp cât există volum disponibil în contingentul relevant.

După epuizarea contingentului, importurile sunt supuse unei taxe de 50% calculată în funcție de valoarea vamală. Aceeași taxă se aplică produselor din categoriile acoperite care nu beneficiază de un contingent, inclusiv în situațiile prevăzute de regulament pentru anumite origini și fluxuri comerciale.

Contingentele sunt administrate separat pentru fiecare categorie de produse și sunt repartizate între țări în funcție de criterii stabilite la nivel european. Metodologia ia în calcul structura importurilor, acordurile comerciale, necesitatea diversificării furnizorilor și accesul companiilor europene care folosesc oțelul ca materie primă.

Comisia analizează acum dacă lista produselor acoperite trebuie extinsă. Regulamentul îi cere să verifice în mod special necesitatea includerii unor tuburi, țevi și profile tubulare din fontă, a sârmelor din oțel nealiat și din alte oțeluri aliate, a sârmelor din oțel inoxidabil și a unor bare forjate din oțel nealiat sau aliat.

Consultarea nu privește întregul sector siderurgic și nu redeschide automat condițiile aplicabile celor 26 de categorii deja incluse. Ea urmărește să stabilească dacă produsele suplimentare identificate în regulament se confruntă cu aceleași efecte ale supracapacității mondiale și dacă includerea lor este necesară pentru protejarea pieței europene.

Comisia solicită informații de la producătorii europeni de oțel și de la companiile situate în etapele următoare ale lanțului industrial. Printre acestea se pot afla producători de componente, echipamente, vehicule, utilaje, produse pentru construcții și alte bunuri care folosesc tuburi, sârme sau bare din oțel.

Importatorii și comercianții pot furniza date despre volume, origini, prețuri și disponibilitatea produselor pe piața europeană. Asociațiile industriale și alte organizații interesate pot prezenta informații privind producția din UE, concurența cu importurile și impactul unei eventuale taxe asupra aprovizionării.

Evaluarea trebuie să țină cont de ambele părți ale pieței. Producătorii europeni pot fi afectați de importurile redirecționate către UE la prețuri scăzute, în timp ce utilizatorii industriali au nevoie de acces previzibil la volume suficiente, la tipurile de oțel necesare și la furnizori diversificați.

Includerea unui produs în regulament nu ar însemna interzicerea importurilor sale. Furnizorii din afara Uniunii ar putea continua să vândă pe piața europeană în limitele contingentelor fără taxe, iar volumele suplimentare ar putea fi importate după plata taxei de 50%.

Efectul practic ar depinde de dimensiunea contingentului stabilit pentru fiecare categorie și de modul în care acesta este distribuit între țările furnizoare. Un contingent suficient de mare poate permite menținerea fluxurilor comerciale tradiționale, în timp ce depășirea rapidă a volumului disponibil ar crește costul importurilor suplimentare.

Taxa de 50% nu se aplică prețului final de vânzare al produsului, fiind calculată asupra valorii vamale declarate la import. Costul poate fi suportat de importator, transferat integral sau parțial către client ori absorbit în marja comercială, în funcție de contracte și de condițiile pieței.

Noul regulament include și un sistem de trasabilitate bazat pe țara de „topire și turnare”. Importatorii trebuie să poată demonstra locul în care fierul sau oțelul brut a fost produs inițial în stare lichidă și apoi turnat în prima sa formă solidă.

Această informație urmărește să ofere o imagine mai exactă asupra originii reale a materialului. Locul ultimei prelucrări sau țara din care este expediat produsul nu indică întotdeauna țara în care a fost produs oțelul inițial.

Comisia pregătește separat regulile privind documentele pe care importatorii trebuie să le prezinte pentru a demonstra țara de topire și turnare. O consultare anterioară a vizat tipul de dovezi care poate fi folosit și necesitatea evitării unor sarcini administrative disproporționate pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Actuala consultare are un obiect diferit. Ea privește produsele care ar trebui să intre sub incidența regulamentului, nu documentele necesare pentru aplicarea trasabilității.

Regulamentul a fost adoptat pe fondul creșterii capacității mondiale de producție peste nivelul cererii. Atunci când o cantitate mai mare de oțel poate fi produsă decât poate fi absorbită de piață, exportatorii caută piețe suplimentare, iar prețurile și fluxurile comerciale pot fi afectate.

Restricțiile introduse de alte țări pot redirecționa o parte din aceste exporturi către piața europeană. Sistemul de contingente urmărește să limiteze o creștere bruscă a importurilor, menținând în același timp un nivel de acces pentru furnizorii externi și pentru utilizatorii europeni.

Comisia prezintă protejarea producției siderurgice europene drept obiectivul principal al regulamentului. Evaluarea produselor suplimentare trebuie însă să țină seama și de industriile care cumpără oțel, deoarece creșterea costurilor sau reducerea disponibilității poate afecta producția lor.

Consultarea se desfășoară timp de opt săptămâni și se încheie la 30 septembrie 2026. Răspunsurile vor fi analizate împreună cu datele comerciale și industriale disponibile.

Comisia trebuie să finalizeze evaluarea până la 31 decembrie 2026. Termenul privește analiza necesității modificării listei, nu intrarea automată a noilor produse în sistem în acea zi.

Dacă evaluarea va arăta că anumite categorii trebuie incluse, Comisia va trebui să adopte măsurile juridice necesare și să stabilească produsele, codurile vamale, volumele contingentelor și condițiile de aplicare. Documentul de consultare nu anticipează ce produse vor fi selectate și nici dimensiunea eventualelor contingente.

Regulamentul UE privind oțelul a intrat în vigoare la 25 iunie 2026 și se aplică importurilor de la 1 iulie. Contingentele sunt stabilite pentru perioade anuale care încep la 1 iulie și se încheie la 30 iunie în anul următor.

Actuala distribuire a contingentelor acoperă perioada începută la 1 iulie 2026. Volumele sunt împărțite în funcție de categorie și origine, iar o parte este disponibilă tuturor furnizorilor eligibili, în timp ce o altă parte este legată de acordurile comerciale ale Uniunii.