Uniunea Europeană a condamnat la OSCE actul de sabotaj din 14 septembrie de la Brașov și și-a exprimat solidaritatea cu România, după ce autoritățile române au atribuit incendiul unei rețele coordonate din Federația Rusă. Declarația prezentată la Viena pe 29 octombrie și publicată în ziua următoare vorbește despre un amplasament industrial din apropierea producătorului de armament CARFIL, fără să afirme că fabrica însăși a fost distrusă.
Pe scurt
-
UE a condamnat la OSCE sabotajul de la Brașov și a susținut România, citând atribuirea comunicată de autoritățile române.
-
Incendiul a avut loc pe o platformă industrială din apropierea CARFIL; nu este documentată distrugerea fabricii de armament.
-
DIICOT a anunțat trei inculpați și proceduri judiciare în Germania și Polonia; ancheta nu echivalează cu o condamnare.
-
MAE spune că peste 40 de state au exprimat solidaritatea; 13 țări din afara UE s-au aliniat separat declarației europene.
-
UE evocă instrumentele împotriva atacurilor hibride, fără să anunțe activarea lor sau sancțiuni noi pentru acest caz. Rusia respinge acuzațiile.
UE plasează incidentul într-o campanie mai amplă de acțiuni hibride care, în evaluarea sa, urmăresc slăbirea securității statelor europene și a sprijinului pentru Ucraina. Documentul enumeră sabotajul, perturbarea infrastructurilor critice și manipularea informațiilor. Această încadrare exprimă poziția diplomatică europeană; atribuirea operațiunii de la Brașov se bazează pe evaluarea comunicată de autoritățile române.
Serviciul Român de Informații anunțase la 26 octombrie identificarea rețelei, în cooperare cu parteneri interni și externi. Potrivit SRI, incendiul a fost provocat în incinta platformei industriale Carfil, în imediata apropiere a CARFIL SA, filială ROMARM. Serviciul afirmă că rețeaua avea și alte ținte de interes militar și industrial în România și în alte state europene.
Dosarul penal are un traseu distinct de această evaluare de securitate. În comunicatul DIICOT din 26 octombrie, reprodus de EPEN, procurorii descriu trei inculpați, doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, rezidenți în state UE. Doi fuseseră arestați preventiv în Germania, iar pentru al treilea, localizat în Polonia, fusese emis un mandat european de arestare. Cercetările privesc tentativă la acte de diversiune. Acuzațiile nu reprezintă condamnări, iar persoanele investigate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Rusia a respins implicarea în incident. Radio România Actualități a relatat la 27 octombrie poziția Ambasadei Federației Ruse la București, care a contestat acuzațiile după convocarea ambasadorului la Ministerul Afacerilor Externe.
România a prezentat cazul atât la Forumul de Cooperare în domeniul Securității al OSCE, pe 28 octombrie, cât și la Consiliul Permanent, pe 29 octombrie. Potrivit comunicatului MAE publicat de AGERPRES, peste 40 de state participante și-au exprimat solidaritatea. Separat, declarația UE enumeră 13 state din afara Uniunii care s-au aliniat textului; cele două numărători nu descriu exact aceeași categorie de reacții.
În declarație, UE și statele membre afirmă că vor utiliza instrumentele disponibile, inclusiv cadrul european de răspuns la amenințări hibride, la solicitarea statului membru afectat. Textul nu anunță activarea formală a unui mecanism pentru cazul Brașov și nu adoptă sancțiuni noi împotriva unor persoane sau entități.
Declarația condamnă și atacurile asupra navigației civile din Marea Neagră, precum și încălcările spațiului aerian al României și Republicii Moldova în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei. Pentru cazul Brașov, rezultatul confirmat este solidaritatea diplomatică exprimată la OSCE și disponibilitatea unui răspuns european, în timp ce procedurile penale și eventualele măsuri ulterioare își urmează propriile etape.
