UE pregătește rescrierea regulilor privind criminalitatea organizată pentru rețele fluide și „crime-as-a-service”

Uniunea Europeană pregătește prima revizuire majoră a normelor sale generale privind criminalitatea organizată după aproape două decenii, pe fondul dezvoltării unor rețele mai fluide, a piețelor criminale digitale și a modelelor de tip „crime-as-a-service”.

Un briefing al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European arată că Decizia-cadru din 2008 nu mai reflectă suficient structura unor rețele moderne și este transpusă diferit în legislațiile naționale. Comisia pregătește o propunere de directivă, dar textul legislativ final nu a fost încă adoptat.

Decizia-cadru 2008/841/JAI a fost adoptată pentru a apropia legislațiile naționale privind participarea la organizații criminale și pentru a facilita cooperarea transfrontalieră.

Evaluările ulterioare au arătat însă diferențe considerabile între state în modul în care este definită organizația criminală, în pedepsele aplicabile și în instrumentele disponibile anchetatorilor.

Aceste diferențe pot deveni relevante atunci când aceeași rețea operează în mai multe jurisdicții, iar autoritățile trebuie să demonstreze infracțiuni similare sau să utilizeze instrumente europene de cooperare.

O altă problemă este schimbarea structurii rețelelor.

Criminalitatea organizată nu funcționează întotdeauna prin structuri stabile și ierarhice. Grupările pot cumpăra logistică, expertiză financiară, documente, infrastructură IT, spălare de bani sau servicii de violență de la furnizori care lucrează pentru mai mulți clienți.

Acest model este descris tot mai des drept „crime-as-a-service”.

Eurojust observă fenomenul inclusiv în dosarele privind migrația ilegală, unde instrumentele digitale și serviciile furnizate la cerere permit rețelelor să își schimbe rapid structura.

Comisia arată în documentele de pregătire că viitoarea legislație ar putea aborda separat rolurile din interiorul unei organizații.

Una dintre probleme este diferența dintre simpla participare și conducerea unei rețele. Unele state prevăd deja pedepse mai mari pentru fondatori sau lideri, în timp ce legislația europeană actuală nu armonizează suficient această distincție.

În procesul de consultare a fost discutată inclusiv stabilirea unui prag comun pentru pedeapsa maximă aplicabilă participării la o organizație criminală.

O asemenea armonizare ar putea avea efect și asupra cooperării judiciare, deoarece anumite instrumente europene sunt mai ușor de folosit când infracțiunile depășesc anumite praguri de pedeapsă.

Comisia analizează și disponibilitatea tehnicilor speciale de anchetă. Acestea pot include forme de supraveghere, operațiuni sub acoperire, investigații financiare și alte metode folosite pentru rețele dificil de documentat prin mijloace tradiționale.

Un alt subiect este cooperarea cu membrii sau foștii membri ai grupărilor criminale care furnizează informații autorităților.

Statele au sisteme diferite pentru asemenea martori colaboratori, iar Comisia examinează dacă este necesar un cadru mai apropiat la nivel european.

Sunt analizate și măsuri instituționale care nu țin direct de dreptul penal, precum strategii naționale dedicate, unități multidisciplinare specializate și o utilizare mai sistematică a instrumentelor administrative pentru împiedicarea infiltrării economiei legale.

Noile reguli sunt legate de strategia ProtectEU, prin care Comisia a anunțat intensificarea acțiunilor împotriva rețelelor cu risc ridicat, liderilor și facilitatorilor.

Europol a identificat în analizele sale sute de rețele cu activitate transfrontalieră și o utilizare largă a structurilor comerciale legale.

Briefingul EPRS sintetizează dezbaterea și opțiunile existente. El nu este poziția legislativă a Parlamentului și nu trebuie confundat cu textul viitoarei directive.

Forma exactă a noilor infracțiuni, sancțiuni și puteri de investigație va fi cunoscută numai după prezentarea propunerii Comisiei și negocierile dintre Parlament și Consiliu.