Uniunea Europeană și Regatul Unit negociază un acord-cadru pentru participarea britanică la misiunile civile europene de gestionare a crizelor, unul dintre rezultatele urmărite înaintea summitului bilateral din 20 noiembrie de la Bruxelles. Guvernul britanic a confirmat discuțiile, iar Kaja Kallas a declarat luni, după întâlnirea cu ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, că dorește progrese în acest dosar. Acordul nu este încheiat, iar apropierea în domeniul misiunilor nu rezolvă automat disputa privind accesul extins al industriei britanice la instrumentul de finanțare pentru apărare SAFE.
Pe scurt
-
Londra și Bruxellesul negociază cadrul necesar participării britanice la misiunile civile ale UE. Acestea sprijină, între altele, poliția, justiția și gestionarea crizelor în țările partenere.
-
Un proiect de declarație consultat de Rapporteur menționează posibilitatea semnării acordului sau a încheierii negocierilor până la summitul din 20 noiembrie. Rezultatul și forma finală rămân de convenit.
-
Parteneriatul politic din mai 2025 permite explorarea cooperării civile și militare, la invitația UE. Un acord pentru misiunile civile nu ar autoriza automat participarea la toate operațiunile militare.
-
SAFE acordă statelor UE împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro. Firmele britanice pot contribui în condițiile generale pentru țări terțe, dar nu există un acord pentru accesul lor extins.
-
Kallas și Streeting au discutat și perspectiva unui viitor SAFE 2, fără să anunțe un instrument adoptat sau condiții convenite pentru Regatul Unit. Cooperarea industrială continuă să fie negociată separat.
La aproape un an și jumătate de la parteneriatul de securitate și apărare convenit la Londra, cele două părți caută mecanisme prin care cooperarea să poată funcționa în practică. Participarea la misiuni este un asemenea mecanism. Ea ar permite Regatului Unit să contribuie, în condiții stabilite de comun acord, la activități europene de prevenire și gestionare a crizelor, păstrând procedurile de decizie ale fiecărei părți.
Confirmarea oficială a negocierilor a venit din partea ministrului britanic Lord Coaker, într-un răspuns parlamentar din 28 octombrie. Întrebat despre aranjamentele juridice pentru o eventuală participare la EUFOR Althea, în Bosnia și Herțegovina, el a precizat că sunt în curs discuții privind cadrul necesar implicării în misiunile civile ale UE. Răspunsul susține existența negocierilor civile, fără să anunțe un acord pentru desfășurarea de militari britanici în Althea.
Un proiect de declarație din 30 octombrie, consultat de Rapporteur, menționează semnarea acordului sau încheierea negocierilor până la summit. Textul relatat de publicație nu este o declarație adoptată. Cele două rezultate sunt diferite, întrucât încheierea negocierilor poate lăsa de parcurs aprobări și formalități înaintea semnării.
Kallas a exprimat luni o ambiție politică mai largă, dorind progrese asupra cadrului de participare britanică la misiunile civile și militare. În același răspuns, a precizat că negocierile continuă. Domeniul civil menționat în răspunsul guvernului britanic și în proiectul relatat de Rapporteur trebuie astfel distins de interesul pentru cooperare militară. Mandatele, contribuțiile și aranjamentele operaționale vor depinde de ceea ce cele două părți convin efectiv.
Misiunile civile ale UE lucrează în domenii precum consilierea poliției, consolidarea statului de drept, monitorizarea și reforma sectorului de securitate. În asemenea activități, contribuția unei țări partenere poate însemna experți și personal specializat, nu neapărat forțe de luptă. Un acord-cadru stabilește regulile generale ale participării, inclusiv aspecte juridice, de comandă și finanțare, astfel încât acestea să nu fie negociate de la zero pentru fiecare contribuție.
Existența cadrului nu înseamnă însă angajamentul de a participa la toate misiunile. Contribuțiile concrete necesită deciziile și invitațiile corespunzătoare. Parteneriatul din 19 mai 2025 prevede deja că Regatul Unit va examina participarea la gestionarea civilă și militară a crizelor în zone de interes comun, la invitația UE și cu respectarea procedurilor fiecărei părți. Documentul este un cadru politic de cooperare; acordul negociat acum ar trebui să îi dea o formă aplicabilă în domeniul acoperit.
Pentru industria de apărare, obstacolul principal rămâne accesul la SAFE. La discuția cu presa, Kallas a recunoscut că negocierile pentru participarea britanică nu au produs un acord. Eșecul tratativelor din 2025 privind accesul extins lasă în vigoare condițiile generale pentru țări terțe. Guvernul britanic a confirmat această situație în declarația sa parlamentară din decembrie 2025, precizând că firmele britanice păstrează posibilități de participare.
SAFE are un plafon de până la 150 de miliarde de euro și funcționează prin împrumuturi rambursabile acordate statelor membre. Comisia atrage finanțarea de pe piețele de capital, iar sprijinul este aprobat pe baza planurilor naționale și a procedurilor europene. Instrumentul susține în principal achiziții comune de apărare. Regatul Unit nu este un stat beneficiar al acestor împrumuturi, însă participarea la achiziții și contribuția firmelor sale sunt chestiuni distincte, reglementate prin criterii specifice.
Una dintre reguli cere ca valoarea componentelor provenite din afara UE, a statelor SEE–AELS și a Ucrainei să nu depășească 35% din costul estimat al componentelor produsului final. Procentul nu este calculat automat la valoarea totală a contractului și nu reprezintă o cotă rezervată firmelor britanice. Regulamentul impune separat condiții privind sediul și controlul companiilor, infrastructura de producție și, pentru anumite produse, libertatea de modificare a proiectului tehnic.
Există și derogări și condiții specifice pentru subcontractare sau pentru întreprinderile controlate din țări terțe. Eligibilitatea trebuie stabilită pentru fiecare structură contractuală și produs. Un acord suplimentar cu Regatul Unit ar putea extinde anumite condiții de participare, dar ar trebui să stabilească echilibrul dintre contribuțiile britanice și beneficiile obținute, inclusiv eventualele obligații financiare.
Streeting a legat această negociere de capacitatea industriei europene de a produce echipamentele de care au nevoie aliații. În opinia sa, creșterea bugetelor militare nu este suficientă dacă producția nu poate ține pasul. Ministrul a susținut că investițiile trebuie să aducă locuri de muncă și creștere economică, avertizând totodată asupra riscului unui protecționism care ar slăbi cooperarea. Aceasta este poziția britanică în disputa industrială, nu o schimbare a criteriilor SAFE.
În aceeași zi, Streeting s-a întâlnit și cu Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare și spațiu. Contactele arată că discuția cu UE se desfășoară atât pe dimensiunea diplomatică și operațională, cât și pe cea industrială. Participarea la misiuni poate avansa printr-un acord propriu, în timp ce accesul la achizițiile finanțate european necesită înțelegeri distincte.
Întrebați despre etapele viitoare, Kallas și Streeting au evocat posibilitatea unui SAFE 2 și condițiile care ar putea exista pentru participare. Streeting a spus că Londra va evalua un eventual program în funcție de forma lui și de interesul britanic. Declarațiile nu anunță un nou instrument adoptat și nu trebuie confundate cu o nouă rundă de utilizare a resurselor din SAFE existent. Regulile aplicabile astăzi provin din instrumentul creat în 2025.
Summitul din 20 noiembrie este următorul reper politic al relației. Consiliul European a confirmat reuniunea la Bruxelles, unde António Costa și Ursula von der Leyen îl vor primi pe premierul britanic Andy Burnham. Pentru dosarul misiunilor, un rezultat concret ar fi fie semnarea cadrului, fie confirmarea încheierii negocierilor. Până atunci, participarea britanică rămâne în negociere, iar un progres în acest domeniu nu schimbă singur accesul industriei britanice la finanțarea europeană pentru apărare.
