Un sondaj ECFR arată că europenii nu mai au încredere în protecția Statelor Unite, dar susțin apărarea europeană și energia produsă în Europa

Un sondaj realizat pentru European Council on Foreign Relations arată că europenii au pierdut încrederea în protecția Statelor Unite, dar nu susțin ruperea definitivă a relației transatlantice. Studiul, realizat în mai 2026 pe 19.481 de respondenți din 15 țări europene, indică o opinie publică mai favorabilă apărării europene, energiei produse în Europa și reducerii dependențelor strategice, dar mai prudentă față de trimiterea de trupe în Ucraina sau aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Pe scurt

1. Doar 11% dintre respondenții sondajului ECFR mai văd Statele Unite ca aliat, în scădere de la 16% cu o jumătate de an înainte și 22% în noiembrie 2024.

2. Majorități în toate țările analizate cred că Statele Unite nu le-ar sprijini în cazul unui atac, dar au mai multă încredere că alte țări europene ar veni în ajutor.

3. Europenii susțin, în general, creșterea cheltuielilor de apărare, cumpărarea de armament european și reducerea dependenței de Statele Unite în materie de securitate.

4. Sprijinul pentru Ucraina rămâne prezent, dar nu se transformă în susținere largă pentru trimiterea de trupe după război sau pentru extinderea rapidă a Uniunii Europene spre est.

5. În pofida presiunii asupra prețurilor la energie, majoritățile din țările analizate preferă energia regenerabilă produsă în Europa și resping revenirea la importurile de petrol și gaze din Rusia.

Policy brief-ul ECFR, semnat de Jana Kobzová și Paweł Zerka, descrie o schimbare de fond în opinia publică europeană după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și după noile tensiuni geopolitice care afectează securitatea, Ucraina și energia. Autorii susțin că europenii au devenit mai realiști în privința limitelor protecției americane, dar nu cer în mod majoritar înlocuirea NATO cu o organizație de apărare exclusiv europeană.

Sondajul arată că doar 11% dintre respondenți consideră acum Statele Unite un aliat, față de 16% cu o jumătate de an înainte și 22% în noiembrie 2024. În același timp, 25% văd Statele Unite drept rival sau adversar, iar jumătate dintre europeni le consideră un „partener necesar”, cu care Europa trebuie să coopereze strategic fără a le mai trata ca aliat deplin.

Graficul de la pagina 4 arată că percepția asupra Statelor Unite s-a deteriorat în mai multe țări între 2024 și 2026, în timp ce categoria „partener necesar” a devenit dominantă în numeroase state. ECFR notează că schimbarea vine după amenințările lui Trump privind Groenlanda, atacul asupra Iranului, presiunile asupra Kievului, declarațiile privind angajamentele americane față de NATO și anunțurile de retragere a unor trupe americane din Europa.

Neîncrederea în Statele Unite nu înseamnă, însă, o dorință clară de a renunța la cadrul transatlantic. Doar 29% dintre respondenți consideră că înlocuirea NATO cu o organizație de apărare exclusiv europeană ar fi o idee bună, iar 28% se opun, ceea ce arată o opinie publică încă nehotărâtă asupra formei instituționale a autonomiei europene.

În zona apărării, direcția este mai clară. ECFR arată că europenii susțin, în general, creșterea cheltuielilor de apărare, dezvoltarea unei descurajări nucleare europene independente și cumpărarea de armament din Europa, nu din afara continentului. Singura țară în care majoritatea alegătorilor consideră o idee bună cumpărarea mai multor arme americane este Polonia.

Sondajul indică și o deschidere mai mare pentru datorie comună europeană destinată apărării. ECFR notează că această opțiune este susținută inclusiv de alegători ai partidelor de guvernare din Austria, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Suedia, state considerate tradițional prudente față de integrarea fiscală europeană.

Există totuși limite atunci când apărarea este pusă în competiție cu alte nevoi bugetare. O pluralitate a respondenților se opune reducerii altor cheltuieli publice pentru a investi în apărare, iar opoziția este majoritară în Germania, Italia și Spania. ECFR notează că acest compromis ar fi acceptabil pentru majorități în Estonia, Franța, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Regatul Unit.

Sprijinul pentru Ucraina rămâne mai solid decât încrederea în Statele Unite. Majorități din cele mai multe țări consideră Ucraina fie aliat, fie partener necesar cu care Europa trebuie să coopereze strategic, iar percepția asupra Ucrainei este mai pozitivă decât cea asupra Americii aproape peste tot, cu excepția Poloniei și Ungariei.

Această susținere nu echivalează cu acceptarea unui angajament militar direct. ECFR arată că poziția dominantă este împotriva trimiterii de trupe în Ucraina pentru menținerea păcii după război, inclusiv în Germania, Franța și Polonia, trei dintre cele mai importante puteri de apărare din Uniunea Europeană.

Nici aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană nu are, în prezent, un consens public clar în condițiile actuale. Raportul indică opoziție puternică față de extinderea spre est în Austria, Bulgaria și Ungaria, opinii mai echilibrate în Estonia, Franța, Germania și Polonia, și o susținere ușor pozitivă în Țările de Jos, o țară de obicei sceptică față de extindere.

ECFR avertizează că liderii europeni trebuie să găsească forme mai durabile de sprijin pentru Kiev, dincolo de limbajul aderării și al trimiterii de trupe. Raportul notează că unele electorate populiste și de extremă dreapta, inclusiv susținători ai FPÖ în Austria, AfD în Germania și ai unor partide din Polonia și Bulgaria, tind să vadă Ucraina mai degrabă drept rival sau adversar.

În domeniul energiei, sondajul arată o respingere largă a revenirii la petrolul și gazele din Rusia, chiar într-un moment de creștere a prețurilor provocată de războiul din Iran. ECFR notează că doar în Bulgaria, Ungaria și Italia, precum și în unele electorate radicale de dreapta, revenirea la importurile rusești are sprijin puternic.

Majoritățile din țările analizate preferă dezvoltarea energiei regenerabile și a altor surse produse în Europa. Graficul de la pagina 17 arată că sprijinul pentru energia curată produsă intern este dominant în aproape toate țările, cu excepția Estoniei, iar ECFR concluzionează că liderii pot accelera autonomia energetică europeană fără teama că consensul anti-rusesc se va prăbuși.

Raportul avertizează, însă, că acest spațiu politic poate dispărea dacă liderii nu gestionează mai bine criza economică și energetică. Cea mai mare îngrijorare zilnică a europenilor este o nouă criză economică, menționată de 32% dintre respondenți ca motiv de îngrijorare majoră, urmată de declinul democrației, o nouă criză migratorie la frontierele UE și riscul ca Statele Unite conduse de Trump să tragă țara respondentului într-un război cu alt stat.

ECFR susține că alegătorii oferă liderilor europeni o fereastră de acțiune pentru autonomie strategică, apărare comună și independență energetică, dar această fereastră este limitată de alegerile viitoare din Suedia, Franța, Polonia, Italia și Spania. Raportul concluzionează că o Europă mai autosuficientă poate avea sprijin public, dar numai dacă guvernele acționează rapid și oferă rezultate vizibile în securitate, economie și energie.