Un studiu CEPS–ECMI propune produse financiare verzi mai accesibile populației

O obligațiune verde poate fi disponibilă printr-un broker și totuși să rămână greu de folosit pentru cineva care vrea să investească o parte din economii. Pragul de intrare, costurile, informațiile greu de comparat și condițiile de vânzare înainte de scadență pot limita accesul în practică. Un studiu CEPS–ECMI publicat la 28 octombrie propune dezvoltarea unor produse financiare verzi concepute de la început pentru gospodării, pe o piață europeană a obligațiunilor sustenabile de circa 2.000 de miliarde de euro.

Apostolos Thomadakis, Gabriele Freo și Pierangela Peruzzo disting între un instrument pe care o persoană îl poate cumpăra și un produs construit pentru nevoile sale. Simpla listare a unei obligațiuni nu rezolvă problema unei investiții minime prea mari, a comisioanelor sau a dificultății de a găsi un cumpărător atunci când investitorul are nevoie de bani. Autorii urmăresc să apropie finanțarea verde de felul în care oamenii folosesc deja conturi de economisire și servicii de investiții.

Studiul, intitulat From retail-accessible to retail-facing: Green finance for EU households, pornește de la o piață deja dezvoltată. Pe baza LGX DataHub, autorii identifică aproximativ 2.001 miliarde de euro în obligațiuni sustenabile aflate în circulație în UE la 31 decembrie 2025. Aproximativ 1.403 miliarde erau obligațiuni verzi; restul includea instrumente sociale, obligațiuni care combină obiective sociale și de mediu și instrumente legate de atingerea unor obiective de sustenabilitate.

Este valoarea obligațiunilor care nu ajunseseră la scadență la sfârșitul perioadei analizate, nu suma atrasă într-un singur an și nici datoria emisă exclusiv de instituțiile UE. Mai important pentru unghiul cercetării, LGX înregistrează emisiunile, caracteristicile emitenților și documentația, fără să măsoare participarea gospodăriilor. Autorii evaluează indirect condițiile pentru extinderea accesului populației; cifra de 2.001 miliarde nu arată câte economii ale cetățenilor au ajuns pe această piață.

Soluția propusă este un set comun, voluntar, de repere pentru proiectarea produselor. Informațiile esențiale ar trebui să permită compararea sumei minime, costurilor, riscurilor, randamentului și condițiilor de recuperare a banilor, împreună cu utilizarea fondurilor și beneficiile de mediu urmărite. Băncile și intermediarii ar putea integra aceste produse în serviciile lor obișnuite, iar emitenții ar beneficia de reducerea costurilor fixe și de reguli de distribuție mai previzibile.

Autorii nu propun un produs identic în toate statele membre. Fiscalitatea și sistemele naționale de economisire influențează atractivitatea unei investiții și trebuie luate în calcul. Exemplul britanic al produselor Green Savings Bonds distribuite prin NS&I și programele de obligațiuni verzi pentru populație din Hong Kong arată, în analiza studiului, utilitatea unor canale deja cunoscute de clienți. Sunt modele din care pot fi preluate principii, fără transferarea automată a condițiilor lor în UE.

Încrederea depinde însă și de ce poate fi verificat după atragerea banilor. Pentru stocul UE analizat, studiul indică o evaluare externă înainte de emitere în cazul a 98% dintre obligațiuni și existența unui raport ulterior pentru 83%. Acoperirea scade la 53% pentru verificarea externă a raportării alocării fondurilor și la 12% pentru verificarea externă a raportării impactului. Indicatorii descriu documentația disponibilă în universul cercetării; nu măsoară fraude, ilegalități sau absența oricărui efect de mediu.

Aceste verificări trebuie diferențiate și în cadrul standardului european pentru obligațiuni verzi. Regulamentul 2023/2631, aplicabil în general din 21 decembrie 2024, permite emitenților să aleagă denumirea European Green Bond sau EuGB. Odată aleasă, aceasta presupune cerințe juridice privind utilizarea fondurilor, transparența și evaluările externe. Eticheta nu certifică, prin ea însăși, că produsul este potrivit pentru orice investitor individual.

Înainte de emitere este necesară o evaluare externă favorabilă a fișei obligațiunii. Emitentul trebuie să raporteze alocarea fondurilor și să obțină verificarea externă în condițiile stabilite de regulament. După alocarea integrală, trebuie publicat cel puțin un raport de impact pe durata obligațiunii, însă verificarea externă a acestui raport rămâne opțională. Prin urmare, procentul de 12% nu poate fi citit ca proporția emitenților care respectă standardul EuGB.

Piața EuGB este și statistic distinctă de stocul sustenabil total. Datele publicate de Comisie la 20 octombrie, pe baza informațiilor BEI până la 7 octombrie, indică emisiuni cumulative de aproximativ 60 de miliarde de euro sub această denumire, dintre care 39 de miliarde în 2026. Totalul include categorii diferite de emitenți și nu este limitat la instituțiile UE. Sunt emisiuni sub un standard juridic specific, nu o măsurare comparabilă direct cu întregul stoc de la sfârșitul lui 2025. 2EU a prezentat separat aceste date în articolul despre investițiile aliniate taxonomiei europene.

Caracterul verde nu elimină riscul financiar. Prețul unei obligațiuni poate scădea, emitentul poate avea dificultăți de plată, iar vânzarea înainte de scadență poate presupune pierderi. Obligațiunea nu trebuie confundată cu un depozit bancar eligibil pentru protecția depozitelor. Pentru produsele propuse, autorii cer ca aceste diferențe să poată fi înțelese fără cunoștințe specializate.

Raportul combină analiza pieței și a legislației cu exemple internaționale și șapte interviuri semistructurate. Acestea oferă perspective calitative, nu rezultate reprezentative pentru populație sau întregul sector financiar. Cercetarea a primit un grant de la Laudes Foundation, iar opiniile aparțin autorilor și nu reprezintă automat pozițiile CEPS, ECMI sau ale instituțiilor europene.

Recomandările nu sunt o inițiativă legislativă a UE și nu impun direcționarea economiilor către investiții verzi. Miza lor este ca oferta destinată populației să poată fi comparată cu alternativele obișnuite prin costuri, riscuri și condiții de utilizare. Pentru a evalua rezultatele unei asemenea schimbări, ar fi necesare și date despre cine participă efectiv, dincolo de valoarea totală a obligațiunilor emise.