AcasăEuropaEurodeputații propun Bosniei și Herțegovinei cooperare pentru combaterea dezinformării și a ingerințelor...


Eurodeputații propun Bosniei și Herțegovinei cooperare pentru combaterea dezinformării și a ingerințelor străine

Nathalie Loiseau, în prim-plan cu jachetă albastră, și Dana Spinant, cu bluză verde, alături de participanții la întâlnirea privind reziliența democratică.
Delegația EUDS condusă de Nathalie Loiseau, alături de Dana Spinant, la secretariatul Centrului european pentru reziliență democratică, 14 octombrie 2026. Participarea la Centru este unul dintre instrumentele de cooperare propuse ulterior Bosniei și Herțegovinei.

O delegație a Parlamentului European a propus Bosniei și Herțegovinei să coopereze în protejarea democrației împotriva dezinformării și a ingerințelor străine, după o vizită la Sarajevo desfășurată între 26 și 28 octombrie 2026. La încheierea misiunii, Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație (EUDS), a declarat că instrumentele dezvoltate pentru statele UE pot fi împărtășite cu Bosnia și Herțegovina dacă țara dorește să le utilizeze, potrivit comunicatului Parlamentului European din 28 octombrie. Oferta se înscrie într-un cadru de cooperare deja deschis: miniștrii UE au aprobat asocierea țării la Centrul european pentru reziliență democratică la 13 octombrie.

Pe scurt

  1. Nathalie Loiseau a oferit cooperare prin instrumentele Scutului european pentru democrație, condiționată de interesul Bosniei și Herțegovinei de a le utiliza.

  2. Vizita din 26–28 octombrie a vizat dezinformarea, ingerințele străine, securitatea cibernetică și protejarea proceselor electorale, în contextul apropierii țării de UE.

  3. La întâlnirea din 27 octombrie cu parlamentarii bosniaci, transparența finanțării politice și protecția infrastructurii critice au fost identificate drept priorități comune.

  4. Asocierea la Centrul european pentru reziliență democratică era deja aprobată. Statele membre pot invita partenerii din procesul de extindere să propună, să coordoneze împreună și să participe la anumite proiecte.

  5. Domeniile posibile includ identificarea manipulării informațiilor, exerciții de gestionare a crizelor și formare pentru protejarea jurnaliștilor, societății civile și verificatorilor de informații.

Delegația condusă de Loiseau, eurodeputată franceză din grupul Renew Europe, i-a inclus pe Mika Aaltola din Finlanda (PPE), Ana Catarina Mendes din Portugalia (S&D) și Cristian Terheș din România (ECR). Eurodeputații s-au întâlnit cu reprezentanți ai autorităților, comisii parlamentare și organisme responsabile de integritatea democratică, precum și cu organizații ale societății civile, jurnaliști și cercetători.

Potrivit Parlamentului European, discuțiile au abordat dezinformarea online, folosirea influenței economice ca mijloc de presiune, securitatea cibernetică și vulnerabilitățile proceselor electorale. Au fost examinate și rolul platformelor digitale, independența justiției, reformele legislative, educația digitală, libertatea presei și provocările legate de inteligența artificială. Misiunea a urmărit modul în care instrumentele Scutului european pentru democrație pot contribui la prevenirea și contracararea amenințărilor hibride în cadrul procesului de aderare.

La 27 octombrie, delegația s-a întâlnit cu membri ai ambelor camere ale Adunării Parlamentare a Bosniei și Herțegovinei. Comunicatul instituției bosniace arată că parlamentarii au prezentat dificultăți privind integritatea electorală, securitatea cibernetică și mediul informațional. Participanții au identificat drept priorități comune combaterea informațiilor false, transparența finanțării activităților politice și protejarea infrastructurii critice. Loiseau a susținut că stabilitatea democratică a UE depinde și de reziliența vecinătății sale.

În declarația de la încheierea vizitei, Loiseau a prezentat amenințările la adresa democrației ca provenind atât din exterior, cât și din interior, de la actori statali și nestatali. Ea a subliniat că protecția democrației trebuie să continue între scrutine și a indicat participarea la Centrul european pentru reziliență democratică drept unul dintre instrumentele care pot fi împărtășite cu Bosnia și Herțegovina. A evocat și normele digitale ale UE privind rolul platformelor în dezbaterea publică și a susținut importanța unei societăți civile active și a pluralismului jurnalistic.

Cadrul de participare la Centru fusese deschis înaintea vizitei. La 13 octombrie, în marja Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, miniștrii UE au aprobat asocierea Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Republicii Moldova, Muntenegrului, Macedoniei de Nord, Serbiei și Ucrainei, alături de Kosovo, fără prejudicierea pozițiilor privind statutul acestuia. Potrivit Comisiei, statele membre pot invita acești parteneri să propună, să coordoneze împreună și să participe la unele proiecte ale Centrului.

Comisia indică drept posibile domenii de cooperare elaborarea unor concepte și metodologii comune pentru identificarea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine, măsurarea rezilienței democratice și exerciții de gestionare a crizelor. Sunt prevăzute și activități de formare pentru protejarea jurnaliștilor, organizațiilor societății civile, verificatorilor de informații și actorilor politici. Asocierea oferă un cadru pentru aceste activități, nu participare automată la toate proiectele sau o alocare financiară individuală.

Centrul, lansat oficial la 24 februarie 2026, este o componentă a Scutului european pentru democrație și reunește instituțiile UE și statele membre pentru schimb de expertiză și cooperare operațională. A început deja proiecte de formare a funcționarilor, iar faza-pilot a platformei pentru organizații independente a fost lansată la 29 septembrie.




























RELATED ARTICLES