Ungaria poate recupera 16,4 miliarde de euro din fondurile UE blocate, dar Comisia spune că nu a eliberat încă niciun ban

Ungaria poate recupera 16,4 miliarde de euro din fonduri europene blocate dacă noul guvern aplică reformele privind combaterea corupției, controlul banilor publici, independența justiției și autonomia universităților. Comisia Europeană a declarat în Parlamentul European că niciunul dintre aceste fonduri nu a fost încă eliberat și că fiecare categorie de bani va fi evaluată printr-o procedură separată.

Comisia Europeană a prezentat situația fondurilor pentru Ungaria într-o reuniune comună a comisiilor pentru bugete și control bugetar ale Parlamentului European. Discuția a urmărit condițiile în care diferitele sume suspendate ar putea fi eliberate și modul în care Comisia va verifica reformele anunțate de noul guvern de la Budapesta.

Din aproximativ 18 miliarde de euro blocate prin mai multe proceduri europene, acordul politic anunțat la 29 mai între președinta Comisiei Europene și premierul Ungariei acoperă reforme care ar putea permite deblocarea a 16,4 miliarde de euro.

Comisia a insistat însă că acordul politic nu produce automat plăți. Executivul european trebuie să verifice dacă legile au fost adoptate, dacă instituțiile au primit atribuțiile necesare și dacă reformele funcționează efectiv.

Cea mai mare sumă este legată de Mecanismul de redresare și reziliență. Planul revizuit al Ungariei include aproximativ 6,5 miliarde de euro în granturi și 3,5 miliarde de euro în împrumuturi.

Ungaria nu a putut depune până acum nicio cerere de plată din planul de redresare deoarece nu îndeplinise toate „superjaloanele”. Acestea sunt condiții introduse pentru protejarea intereselor financiare ale UE și pentru consolidarea independenței justiției.

Noul plan păstrează condițiile esențiale și adaugă reforme privind cadrul anticorupție, achizițiile publice, transparența beneficiarilor reali ai fondurilor de investiții, guvernanța băncii naționale de dezvoltare și aderarea la Parchetul European.

Guvernul ungar trebuie să finalizeze reformele și investițiile asumate până la 31 august, termen aplicabil planurilor naționale de redresare. Ulterior, Budapesta intenționează să depună o cerere de plată în septembrie.

Comisia va verifica atunci fiecare condiție. Plata poate fi făcută numai dacă toate superjaloanele relevante sunt considerate îndeplinite.

Executivul european a respins ideea că Ungaria ar beneficia de un tratament special prin revizuirea planului. Toate statele membre și-au modificat planurile de redresare, iar evaluarea Ungariei a fost făcută pe baza regulilor și orientărilor aplicate celorlalte țări, potrivit reprezentanților Comisiei.

O procedură separată privește cele 4,2 miliarde de euro din politica de coeziune suspendate prin Regulamentul privind condiționalitatea statului de drept. Mecanismul a fost activat împotriva Ungariei în 2022 din cauza riscurilor legate de corupție, fraudă și conflicte de interese în gestionarea bugetului UE.

Reformele cerute prin planul de redresare acoperă în mare parte și problemele identificate prin mecanismul de condiționalitate. Îndeplinirea jaloanelor planului nu ridică însă automat suspendarea fondurilor de coeziune.

Guvernul ungar trebuie să trimită Comisiei o notificare separată și dovezi că problemele au fost remediate. Comisia are o lună pentru evaluare, iar Consiliul are încă o lună pentru a decide, prin vot cu majoritate calificată, dacă măsurile pot fi ridicate.

Calendarul este important deoarece încă un miliard de euro riscă să fie pierdut definitiv dacă procedura nu este încheiată până la sfârșitul anului 2026. Comisia a spus că este pregătită să lucreze cu autoritățile ungare pentru ca evaluarea să poată fi finalizată la timp.

Printre reformele cerute se află întărirea Autorității pentru Integritate, instituție creată pentru identificarea corupției, fraudei și conflictelor de interese. Comisia vrea ca aceasta să aibă competențe reale și independența necesară pentru a controla persoanele și instituțiile aflate la putere.

Guvernul s-a angajat și să revizuiască legislația achizițiilor publice pentru a crește concurența și transparența, să publice mai clar informațiile despre beneficiarii reali ai unor fonduri și să elimine structurile considerate vulnerabile la capturarea de către interese politice.

Un alt dosar privește fundațiile de interes public care administrează universități și alte instituții. Comisia consideră că modul lor de conducere a creat riscuri de conflict de interese și o protecție insuficientă a fondurilor europene.

Conform reformelor prezentate, aceste fundații urmează să fie eliminate treptat. Pentru structurile care administrează universități este prevăzută o perioadă de tranziție de patru ani, timp în care trebuie introduse reguli privind conflictele de interese și controlul banilor UE.

Aceste probleme au dus și la excluderea unor universități din contracte noi finanțate prin Erasmus+. Comisia spune că reluarea participării depinde de notificarea și verificarea modificărilor legislative necesare.

Executivul european dorește ca studenții universităților afectate să poată participa din nou la mobilități în următorul an universitar. Autoritățile europene lucrează cu agenția națională Erasmus+ din Ungaria, dar reluarea programului nu poate avea loc înaintea evaluării reformelor.

Separat de conflictul de interese, 21 de universități trebuie să restabilească autonomia senatelor universitare. Transferarea instituțiilor din proprietatea publică către fundații a redus puterea organismelor reprezentative ale profesorilor și studenților.

Parlamentul Ungariei a modificat legea fundațiilor de interes public la 23 iunie. Universitățile au până la sfârșitul lunii octombrie să transpună noile reguli în structurile lor de conducere.

După verificarea acestor schimbări, Comisia poate decide că este îndeplinită condiția privind Carta drepturilor fundamentale și poate debloca 2,2 miliarde de euro pentru programele de dezvoltare economică și reînnoire digitală.

Aderarea Ungariei la Parchetul European este una dintre cele mai importante schimbări asumate. Comisia a confirmat participarea țării la 10 iulie, după solicitarea formulată de guvern în luna mai.

Parchetul European investighează fraudele, corupția și alte infracțiuni care afectează bugetul UE. În cazul Ungariei, competența instituției va acoperi infracțiunile comise după 1 iunie 2021.

Participarea juridică nu înseamnă că procurorii europeni lucrează deja în Ungaria. Trebuie numit procurorul european care reprezintă țara, trebuie selectați procurorii europeni delegați și trebuie asigurate personalul, sediile și finanțarea.

Comisarul pentru justiție a declarat că Parchetul European ar trebui să devină operațional în Ungaria în lunile următoare. Comisia pregătește și finanțarea necesară pentru participarea Ungariei începând din 2027.

Schimbări au fost anunțate și în domeniul presei. Parlamentul ungar a modificat legea mass-media, inclusiv regulile privind atribuțiile autorității de reglementare, numirea și revocarea conducerii și finanțarea serviciilor publice de radiodifuziune.

Comisia a menționat și eliminarea Oficiului pentru Protecția Suveranității, instituție care făcea obiectul unei proceduri de infringement, precum și retragerea unui proiect de lege privind organizațiile civice și instituțiile media finanțate din străinătate.

Executivul european va continua să evalueze situația presei, societății civile, justiției și mecanismelor de control instituțional în raportul anual privind statul de drept.

Nu toate problemele privind drepturile fundamentale au fost însă rezolvate. Comisia a precizat că aproximativ 500 de milioane de euro din politica de coeziune rămân suspendate din cauza așa-numitei legi privind protecția copilului.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că dispozițiile respective încalcă dreptul UE și valorile prevăzute la articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene. Pentru deblocarea banilor, Ungaria trebuie să abroge prevederile legii și modificările conexe care afectează drepturile fundamentale în aplicarea fondurilor europene.

Comisia a indicat și probleme care continuă în sistemul judiciar, inclusiv remunerarea judecătorilor și repartizarea cauzelor în instanțele inferioare. Acestea vor rămâne sub monitorizarea mecanismului anual privind statul de drept.

Mai mulți eurodeputați au cerut garanții că reformele nu vor fi anulate după eliberarea fondurilor. Comisia a răspuns că va urmări aplicarea lor în mod continuu și că mecanismele europene permit noi măsuri dacă apar regrese.

Pentru viitorul buget multianual, Comisia propune și posibilitatea de a recupera bani deja plătiți dacă un jalon nu este îndeplinit sau dacă o reformă este ulterior anulată. O asemenea posibilitate nu există în aceeași formă în actualul Mecanism de redresare și reziliență.

Comisarul pentru buget a mai spus că noul sistem ar trebui să includă verificări suplimentare privind costurile și investițiile, inclusiv la finalul implementării. Consiliul a eliminat însă din poziția sa verificarea intermediară propusă de Comisie, subiect care urmează să fie negociat cu Parlamentul.

Reprezentanții Comisiei au susținut că procedurile pentru Ungaria trebuie să rămână bazate pe riscurile concrete pentru buget: corupție, fraudă și conflicte de interese. Ei au respins evaluarea fondurilor în funcție de orientarea politică a guvernului.

Comisia a mai spus că evaluarea nu se va opri la adoptarea legilor. Serviciile sale vor verifica funcționarea instituțiilor, aplicarea practică a regulilor și existența unor mecanisme de control capabile să limiteze abuzurile.

Parlamentul European a cerut să primească informații înaintea deciziilor privind deblocarea unor sume importante. Mai mulți eurodeputați au criticat faptul că discuțiile dintre Comisie și noul guvern ungar au început înainte ca Parlamentul să primească detalii complete despre acordul politic și reformele negociate.

Comisia a promis cooperare și transparență, dar nu a acceptat o procedură prin care Parlamentul să aprobe în prealabil fiecare plată. Deciziile vor fi luate conform regulilor specifice planului de redresare, politicii de coeziune și mecanismului privind statul de drept.

Pentru moment, cele 16,4 miliarde de euro rămân blocate. Plata va depinde de reformele finalizate până la sfârșitul lunii august, de cererea de plată planificată pentru septembrie, de modificările aplicate de universități până la sfârșitul lui octombrie și de procedura separată care trebuie încheiată în Consiliu înainte de finalul anului.