Uniunea Europeană deschide piața pentru 80% din exporturile Armeniei ca răspuns la presiunea economică a Rusiei

Uniunea Europeană pregătește eliminarea tarifelor pentru aproape 80% din exporturile Armeniei către piața europeană, într-un pachet prin care Bruxellesul încearcă să ajute Erevanul să reducă dependența economică de Rusia. Anunțul a fost făcut de Ursula von der Leyen la Erevan, într-o declarație alături de premierul armean Nikol Pashinyan, după alegerile generale pe care Comisia le prezintă ca o confirmare a direcției democratice, reformiste și pro-europene a Armeniei.

Pe scurt

1. Comisia Europeană propune măsuri comerciale autonome care ar liberaliza aproape 80% din exporturile Armeniei către UE.

2. Măsura ar acoperi aproape 99% din exporturile armenești de fructe, legume și plante proaspete care mergeau spre Rusia și peste 91% din exporturile de băuturi și spirtoase.

3. Armenia primește un pachet de sprijin de 52 milioane de euro, din care 34 milioane au fost deja plătite, iar 18 milioane urmează să fie eliberate curând.

4. Sprijinul financiar total al UE pentru Armenia ajunge la 288 milioane de euro.

5. UE anunță 200 milioane de euro prin Global Gateway pentru conectivitate în Caucazul de Sud, cu potențialul de a mobiliza până la 2 miliarde de euro, și 20 milioane de euro pentru comunitățile de frontieră.

Ursula von der Leyen a spus că Armenia se apropie de Uniunea Europeană, în timp ce Caucazul de Sud încearcă să se apropie prin pace, conectivitate și deschiderea frontierelor. Ea a legat sprijinul european de victoria electorală a premierului Nikol Pashinyan și de direcția politică aleasă de Armenia: democrație, stat de drept, reforme, pace și un parteneriat mai strâns cu Europa.

Președinta Comisiei a spus că „nicio țară nu ar trebui să fie presată pentru o alegere suverană” și a prezentat noile măsuri comerciale și financiare ca răspuns la presiunea economică exercitată asupra Armeniei. În declarația de la Erevan, ea a numit această presiune „nimic mai puțin decât coerciție economică”.

Partea comercială a pachetului este cea mai concretă pentru economia armeană. Comisia Europeană va propune măsuri comerciale autonome care ar permite intrarea fără tarife pe piața UE pentru aproape 80% din exporturile Armeniei. Măsurile sunt temporare și trebuie adoptate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene înainte de a intra în vigoare.

Bruxellesul vrea ca produsele armenești care depind încă puternic de piața rusă să poată fi redirecționate mai rapid spre piața unică europeană, cu 450 de milioane de consumatori. Potrivit Comisiei, măsurile ar acoperi aproape 99% din exporturile armenești de fructe, legume și plante proaspete către Rusia și peste 91% din exporturile de băuturi și spirtoase.

Von der Leyen a folosit exemplul florilor armenești care au început să ajungă în număr mai mare pe piața europeană în ultima lună. Măsura comercială este însă legată de un sprijin tehnic direct. Comisia va trimite experți în Armenia la mijlocul lunii iulie pentru a lucra cu producătorii, companiile și exportatorii.

Aceste misiuni vor ajuta firmele armenești să identifice piețe noi, să respecte standardele UE, să își întărească capacitatea de export și să folosească mai bine accesul la piața unică. Pentru companii, diferența dintre acces tarifar și vânzare reală depinde de logistică, certificare, standarde fitosanitare, promovare și capacitatea de a livra constant.

Sprijinul financiar anunțat în iunie ajunge la 52 milioane de euro. Comisia spune că 34 milioane de euro au fost plătite în primele două săptămâni, iar restul de 18 milioane de euro va fi eliberat curând. Odată cu această finanțare, sprijinul financiar total al Uniunii pentru Armenia ajunge la 288 milioane de euro.

Banii sunt direcționați spre diversificarea comerțului, creșterea capacității de export, infrastructură, indicații geografice și acces mai bun la piața UE. Finanțarea este completată de asistență tehnică, reorientată spre prioritățile identificate de Joint EU-Armenia Task Force. Comisia menționează, de exemplu, posibilitatea creării unei agenții de promovare a exporturilor.

Pachetul comercial este completat de investiții în conectivitate. Von der Leyen a anunțat 200 milioane de euro prin Global Gateway pentru „pace prin conectivitate”. Împreună cu partenerii financiari, Uniunea Europeană vrea să mobilizeze până la 2 miliarde de euro în investiții publice și private pentru proiecte strategice de transport, energie și digitalizare în Caucazul de Sud.

În Armenia, aceste fonduri ar putea susține proiecte aflate în pregătire, inclusiv puncte de trecere a frontierei și infrastructură rutieră. Deschiderea frontierelor este prezentată de Comisie ca o schimbare care poate transforma perspectivele economice ale Armeniei și poziția sa într-un avantaj de conectivitate regională.

Von der Leyen a anunțat și 20 milioane de euro în „Peace Dividends” pentru comunitățile din Armenia și Azerbaidjan care trăiesc de-a lungul frontierelor. Finanțarea include investiții în sănătate, deminare, dezvoltarea competențelor și afaceri locale. În declarația sa, președinta Comisiei a menționat și micile afaceri, microîntreprinderile, tehnici agricole noi și managementul apei.

Declarația a legat aceste măsuri de procesul de pace din regiune. Von der Leyen a spus că parafarea acordului de pace de anul trecut dintre Armenia și Azerbaidjan a fost un moment istoric și unul dintre cei mai importanți pași făcuți de Caucazul de Sud în ultimele decenii. Ea a menționat și continuarea normalizării relațiilor Armeniei cu Türkiye.

Comisia spune că Uniunea a salutat parafarea acordului de pace Armenia-Azerbaidjan și semnarea unei declarații politice în august 2025, ca pas important spre încheierea deceniilor de conflict din regiune. În logica Bruxellesului, pacea, comerțul și infrastructura sunt tratate împreună, deoarece deschiderea frontierelor poate produce beneficii economice vizibile pentru comunități.

Marta Kos, comisara pentru extindere, a spus că Armenia poate vedea că Uniunea Europeană nu oferă doar declarații, ci sprijin concret. „Prietenii noștri din Armenia pot vedea că nu doar spunem, ci și facem. Poporul Armeniei se uită spre UE pentru sprijinul nostru, iar noi îl oferim și nu vom fi descurajați”, a spus Kos.

Relația UE-Armenia este construită pe Comprehensive and Enhanced Partnership Agreement, CEPA, intrat în vigoare în 2021, și pe Strategic Agenda for the EU-Armenia Partnership, convenită în 2025. Prin CEPA, Armenia s-a angajat la reforme privind democrația, transparența și statul de drept.

În septembrie 2024, Uniunea Europeană a lansat un dialog privind liberalizarea vizelor cu Armenia, pentru a sprijini obiectivul țării de a obține un regim de călătorii fără viză către UE. În decembrie 2025, Consiliul de Parteneriat UE-Armenia a adoptat agenda strategică bilaterală, iar în mai 2026 a avut loc primul summit UE-Armenia la Erevan, axat pe conectivitate, energie, transport și transformare digitală.

Comisia anunță și un dialog la nivel înalt la Erevan înainte de finalul anului, pentru a evalua împreună progresul reformelor din cadrul Multi-Sector Budget Support Programme for Armenia.

Pachetul pentru Armenia arată cum Uniunea Europeană încearcă să folosească piața internă, finanțarea pentru infrastructură și sprijinul pentru exporturi ca instrumente geopolitice. Armenia primește acces comercial mai bun, bani pentru diversificare economică și sprijin pentru conectivitate regională într-un moment în care încearcă să își reducă vulnerabilitatea față de Rusia.

Pentru Bruxelles, relația cu Armenia devine un test al capacității UE de a sprijini țări partenere care aleg reforme, pace și apropiere de Europa, dar suportă costuri economice și presiuni externe. Pentru Erevan, accesul real la piața europeană va depinde de capacitatea firmelor de a se adapta rapid la standardele, logistica și cerințele comerciale ale Uniunii.