Uniunea Europeană investește 2,5 miliarde de euro din taxarea poluării în energie curată în 11 state membre

Uniunea Europeană investește 2,5 miliarde de euro din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii în proiecte de energie curată din 11 state membre. Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat că noua plată din Fondul pentru modernizare va finanța 51 de proiecte legate de energie regenerabilă, rețele, stocare, transport public electric, eficiență energetică și decarbonizarea industriei.

Pe scurt

1. Fondul pentru modernizare alocă 2,5 miliarde de euro pentru 51 de proiecte energetice în 11 state membre.

2. România primește cea mai mare sumă din această rundă, 636,9 milioane de euro, pentru instalații independente de stocare a energiei electrice.

3. Finanțarea totală acordată prin Fondul pentru modernizare ajunge la 23,2 miliarde de euro din ianuarie 2021.

4. Banii provin din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii.

5. Fondul sprijină 13 state membre cu venituri mai reduse în tranziția către energie curată.

România primește 636,9 milioane de euro, cea mai mare alocare din această rundă a Fondului pentru modernizare. Finanțarea este destinată dezvoltării unor instalații independente de stocare a energiei electrice, o componentă importantă pentru integrarea mai bună a energiei regenerabile în sistem și pentru stabilitatea rețelei.

Celelalte state beneficiare sunt Cehia, cu 516,8 milioane de euro, Ungaria, cu 552,3 milioane de euro, Grecia, cu 233,9 milioane de euro, Polonia, cu 180 de milioane de euro, Lituania, cu 169 de milioane de euro, Croația, cu 109 milioane de euro, Portugalia, cu 81,4 milioane de euro, Estonia, cu 44,8 milioane de euro, Letonia, cu 40 de milioane de euro, și Slovenia, cu 20,2 milioane de euro.

Proiectele finanțate acoperă zone diferite ale tranziției energetice. În Cehia, banii vor sprijini decarbonizarea producției de căldură în sistemele de termoficare. În Estonia, finanțarea va ajuta la înlocuirea vehiculelor diesel cu troleibuze electrice cu emisii zero pentru transportul public. În Grecia, fondurile merg către creșterea eficienței proceselor de producție în unități industriale cu potențial ridicat de economisire a energiei.

Ungaria va finanța digitalizarea și dezvoltarea rețelei electrice, iar Croația va sprijini folosirea energiei geotermale pentru încălzire urbană. Letonia va înlocui autobuze diesel cu autobuze electrice și va instala infrastructura de încărcare necesară. Lituania va folosi finanțarea pentru decarbonizarea industriei prin eficiență energetică și înlocuirea unor tehnologii poluante.

În Polonia, proiectele includ stocarea energiei termice în sistemele de termoficare și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale din zone rurale. Portugalia va finanța programe de eficiență energetică pentru clădiri publice, iar Slovenia va investi în producție de energie regenerabilă, capacități de stocare și modernizarea rețelelor de transport și distribuție a electricității.

Fondul pentru modernizare este finanțat prin licitarea certificatelor de emisii din sistemul ETS al Uniunii Europene. În practică, o parte din banii obținuți prin taxarea emisiilor de gaze cu efect de seră este direcționată către investiții care reduc poluarea, modernizează energia și sprijină statele cu venituri mai reduse.

Instrumentul se adresează celor 13 state membre cu produs intern brut pe cap de locuitor sub 75% din media UE în perioada 2016-2018: Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia.

Fondul sprijină investiții în producerea și folosirea energiei din surse regenerabile, eficiență energetică, stocare, modernizarea rețelelor, inclusiv termoficare și rețele electrice, precum și tranziția justă în regiunile dependente de carbon. El completează alte instrumente europene, precum politica de coeziune, Mecanismul de redresare și reziliență și Fondul pentru o tranziție justă.

Comisia Europeană spune că noua plată va contribui și la competitivitatea industriei europene, prin infrastructură energetică mai modernă, eficientă și rezilientă. Creșterea producției de energie regenerabilă și a capacității de stocare poate reduce dependența de importurile de combustibili fosili și poate întări securitatea energetică.

Teresa Ribera, vicepreședinta executivă pentru tranziție curată, justă și competitivă, a spus că Fondul pentru modernizare arată cum veniturile din sistemul ETS pot fi canalizate către investiții care susțin competitivitatea în tranziția climatică. Ea a menționat eficiența energetică în industrie, modernizarea rețelelor, energia regenerabilă și stocarea ca direcții prin care resursele generate de activități poluante ajung să finanțeze sisteme energetice mai curate.

Wopke Hoekstra, comisarul pentru climă, neutralitate climatică și creștere curată, a spus că solidaritatea este în centrul sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii. El a afirmat că Fondul pentru modernizare susține investiții-cheie în statele membre cu venituri mai reduse, de la industrie și termoficare până la infrastructura de rețea, stocare și sisteme energetice moderne.

Ambroise Fayolle, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, a spus că investițiile accelerate în energie curată pot aduce energie mai accesibilă și mai sigură pentru cetățeni și companii. El a prezentat fondul ca instrument pentru energie regenerabilă, rețele moderne și eficiență energetică, cu efecte asupra facturilor, dependenței de combustibili fosili și competitivității Europei.

Următoarele termene pentru depunerea propunerilor de investiții sunt 11 august 2026 pentru proiectele non-prioritare și 8 septembrie 2026 pentru proiectele prioritare. Investițiile prioritare reprezintă peste 90% din portofoliul Fondului pentru modernizare și vizează modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor în energie, industrie și transport și creșterea eficienței energetice.