Președintele Eurogrupului cere ca bugetul UE să creeze resurse noi, nu doar să împartă bani între priorități

Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, cere ca următorul buget multianual al Uniunii Europene să nu fie redus la o împărțire a banilor între coeziune, cercetare, agricultură, apărare, energie sau sprijin pentru Ucraina. Într-un discurs susținut la Annual EU Budget Conference 2026, el a spus că bugetul european trebuie să ajute UE să creeze valoare economică nouă, productivitate și investiții comune, pentru că moneda euro nu poate fi mai puternică decât economia care o susține.

Pe scurt

1. Kyriakos Pierrakakis spune că bugetul UE sprijină euro nu doar prin ce finanțează, ci prin economia pe care o poate întări.

2. El cere mutarea discuției despre următorul buget multianual de la „cum împărțim resursele existente” la „cum creăm capacitate europeană nouă”.

3. Președintele Eurogrupului leagă forța euro de productivitate, competitivitate, reziliență și credibilitatea economiei europene.

4. El indică spectrul telecom 5G și 6G ca exemplu de activ strategic european fragmentat între 27 de sisteme naționale de licitație.

5. Pierrakakis propune sincronizarea licitațiilor pentru anumite frecvențe și folosirea unei părți din venituri ca resursă proprie pentru bugetul UE și pentru investiții în aplicații 6G.

Kyriakos Pierrakakis a vorbit în dubla sa calitate de ministru al finanțelor al Greciei și președinte al Eurogrupului. Tema conferinței a fost legătura dintre bugetul european și moneda euro, într-un moment în care UE pregătește discuțiile privind următorul cadru financiar multianual.

El a spus că răspunsul obișnuit pornește de la programele finanțate de bugetul european: coeziune, cercetare și inovare, infrastructură, agricultură, apărare, securitate energetică și sprijin pentru Ucraina. Pierrakakis nu a contestat importanța acestor priorități, dar a cerut o schimbare de perspectivă: de la întrebarea despre cum se cheltuie banii la întrebarea despre cum se generează resursele.

Președintele Eurogrupului a afirmat că bugetul european sprijină moneda euro prin logica economică pe care o exprimă. Piețele nu investesc doar într-o monedă, ci în capacitatea productivă, reziliența și credibilitatea economiilor care o emit. În acest cadru, forța euro depinde de capacitatea Europei de a produce creștere, tehnologie, securitate energetică și reziliență industrială.

Discursul leagă direct bugetul UE de competitivitate. Pierrakakis a spus că tehnologia a devenit un activ strategic, energia o problemă de securitate, iar dependențele economice se transformă tot mai des în vulnerabilități geopolitice. În această economie globală, reziliența nu mai înseamnă doar capacitatea de a absorbi șocuri, ci devine sursă de competitivitate.

Mesajul central al discursului este că următorul cadru financiar multianual nu trebuie să finanțeze doar priorități existente, ci să întărească pe termen lung capacitatea Europei de a produce prosperitate. Pierrakakis a descris această schimbare ca trecere de la un joc cu sumă zero, în care statele și domeniile concurează pentru resurse limitate, la un joc cu sumă pozitivă, în care UE creează resurse și valoare nouă.

El a folosit trei exemple istorice pentru a explica această logică: Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, piața unică și Uniunea Economiilor și Investițiilor. În toate aceste cazuri, Europa a câștigat atunci când a eliminat fragmentarea, a construit scară comună și a transformat active separate într-o bază economică mai mare.

Exemplul concret propus de Pierrakakis este spectrul telecom. El a descris frecvențele radio folosite pentru telecomunicații ca unul dintre cele mai valoroase active strategice ale Europei, pentru că susțin inteligența artificială, industria avansată, mobilitatea autonomă, conectivitatea prin satelit, comunicațiile securizate și capabilitățile de apărare de generație următoare.

Problema, în viziunea sa, este că UE organizează acest activ prin 27 de sisteme separate de licitație, cu calendare diferite, condiții diferite de licențiere, stimulente diferite pentru investiții și 27 de autorități de reglementare. Această fragmentare reduce predictibilitatea pentru operatori și limitează capacitatea Europei de a construi ecosisteme industriale mai mari în jurul campionilor săi tehnologici.

Pierrakakis a comparat situația unei companii telecom care interacționează în Statele Unite cu un singur regulator cu situația unei companii care trebuie să interacționeze cu 27 de regulatori în Europa. În perspectiva sa, 5G și 6G sunt active strategice, iar pregătirea pentru atribuirea licențelor 6G și reînnoirea progresivă a licențelor 5G oferă UE ocazia de a regândi modul în care gestionează aceste resurse.

El a prezentat și experiența Greciei. În 2020, Grecia a organizat o licitație pentru tehnologie care nu a urmărit maximizarea veniturilor la buget, ci lansarea rapidă a rețelelor. 25% din veniturile licitației au fost folosite pentru crearea unui fond care a investit în ecosistemul de aplicații 5G.

Pierrakakis a spus că valoarea 5G nu vine doar din infrastructură, ci din aplicațiile și companiile construite în jurul ei. Problema, în opinia sa, este că o astfel de idee aplicată într-un singur stat membru rămâne limitată. Dacă ar fi fost aplicată la nivelul celor 27, prin licitații sincronizate și prin folosirea unei părți din venituri pentru investiții comune, Europa ar fi putut crea mai multă predictibilitate pentru operatori și mai mult capital pentru aplicații tehnologice.

Propunerea sa pentru următorul buget european este folosirea unei părți din veniturile unor astfel de licitații ca resursă proprie pentru cadrul financiar multianual. O altă parte ar putea alimenta un fond, eventual prin Banca Europeană de Investiții, pentru investiții în aplicații 6G și în ecosisteme tehnologice de generație următoare.

Pierrakakis a prezentat această idee ca pe o modalitate de a crea o resursă europeană nouă, nu de a redistribui aceiași bani. În logica sa, UE ar finanța mai bine prioritățile comune și ar debloca valoare economică într-un sector în care Europa are companii capabile să concureze global.

Discursul susține și legarea finanțării europene de reforme. Pierrakakis a salutat lecțiile Mecanismului de redresare și reziliență, unde banii europeni au fost legați de reforme și priorități concrete. El a spus că această abordare este necesară pentru a debloca potențialul fiecărui stat membru și pentru a transforma reformele în activitate economică suplimentară.

Mesajul său vine într-o dezbatere dificilă despre viitorul buget al UE. Statele membre cer bani pentru mai multe domenii în același timp: apărare, competitivitate, tranziție energetică, Ucraina, agricultură, coeziune, cercetare și infrastructură. Pierrakakis susține că UE nu poate răspunde doar prin rearanjarea resurselor existente, ci trebuie să identifice active comune care pot produce venituri, investiții și capacitate economică.

În finalul discursului, președintele Eurogrupului a legat încrederea în euro de încrederea în economia europeană. El a spus că cea mai importantă contribuție a bugetului UE la moneda comună este crearea unei economii mai productive, mai reziliente și mai credibile.

Discursul a fost susținut la conferința „Annual EU Budget Conference 2026 – Boost Europe: Leveraging the EU Budget for strategic priorities”. Evenimentul are loc în contextul pregătirii următorului cadru financiar multianual al UE, care va stabili prioritățile bugetare europene pentru perioada de după actualul MFF.