Uniunea Europeană lansează coridoare pentru camioane cu emisii zero și teste transfrontaliere pentru vehicule autonome

Uniunea Europeană a lansat noi inițiative pentru accelerarea transportului curat și digital, vizând infrastructura de încărcare pentru camioane cu emisii zero și testarea transfrontalieră a vehiculelor autonome. Măsurile au fost prezentate în contextul Consiliului Transporturi de la Luxemburg, unde miniștrii au discutat și despre decarbonizarea transportului după 2030, vehiculele corporative curate și competitivitatea industriei europene de transport.

Pe scurt

1. Comisia Europeană și nouă state membre au susținut primele două foi de parcurs pentru coridoare de încărcare destinate camioanelor cu emisii zero.

2. Coridoarele vizate sunt Scandinavian, Mediterranean și North Sea, Baltic, cu obiectivul de a identifica lipsurile de infrastructură și nevoile de investiții.

3. Optsprezece state membre au semnat, împreună cu Comisia Europeană, o declarație privind testarea transfrontalieră a vehiculelor autonome.

4. În Consiliu, statele membre au susținut decarbonizarea transportului, dar au cerut predictibilitate, competitivitate și neutralitate tehnologică.

5. Dosarul vehiculelor corporative curate rămâne sensibil, mai multe state membre cerând flexibilitate și avertizând asupra poverii administrative pentru companii și IMM-uri.

Inițiativa privind coridoarele curate urmărește accelerarea instalării infrastructurii de încărcare pentru camioane cu emisii zero pe rute europene majore. Potrivit Comisiei Europene, foile de parcurs trebuie să identifice lipsurile de infrastructură și investițiile necesare pentru a permite operațiuni de transport de marfă cu emisii zero până în 2030.

A doua inițiativă privește vehiculele autonome. Optsprezece state membre și comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, au semnat o declarație de intenție pentru testbed-uri transfrontaliere, menite să faciliteze testarea comercială coordonată și implementarea vehiculelor autonome în Europa.

Declarația vizează și cooperarea privind interoperabilitatea, reglementarea și desfășurarea transfrontalieră a acestor tehnologii. Comisia leagă aceste inițiative de Planul european de acțiune pentru industria auto, prin care urmărește să susțină competitivitatea și capacitatea de inovare a sectorului auto european.

Miniștrii transporturilor au discutat și despre decarbonizarea transportului după 2030, în contextul actualizării cadrului legislativ european și al țintei de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040. Consiliul notează că discuția este legată de revizuirile programate în 2026 și 2027 pentru Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi, ReFuelEU Aviation și FuelEU Maritime.

Statele membre au susținut în linii mari decarbonizarea transportului, dar au insistat asupra menținerii competitivității și evitării relocării emisiilor de carbon. Consiliul consemnează și cererea pentru un mediu de reglementare stabil și predictibil, necesar pentru stimularea investițiilor în transport curat.

Mai multe delegații au cerut creșterea producției și utilizării combustibililor sustenabili, în special pentru aviație și transport maritim. Alte state membre au subliniat rolul transportului feroviar în reducerea emisiilor, prin transferarea unei părți mai mari a transportului de marfă și de pasageri către calea ferată, modernizarea infrastructurii și eliminarea obstacolelor pentru trenurile de mare viteză.

Electrificarea transportului rutier, atât pentru vehicule ușoare, cât și pentru vehicule grele, este văzută de mai multe state membre ca o direcție importantă. În același timp, mai multe delegații au insistat asupra neutralității tehnologice și asupra sprijinirii combustibililor alternativi, inclusiv hidrogenul, pentru a evita apariția unor noi dependențe.

Consiliul a discutat și propunerea privind vehiculele corporative curate, parte a pachetului auto. Propunerea urmărește stabilirea unor ținte naționale pentru ponderea minimă a autoturismelor și furgonetelor cu emisii zero sau scăzute în noile înmatriculări ale flotelor corporative ale companiilor mari din fiecare stat membru.

Documentul de progres al Consiliului arată că propunerea Comisiei Europene a fost prezentată la 18 decembrie 2025 și vizează creșterea utilizării vehiculelor cu emisii zero și scăzute, pornind de la ponderea ridicată a flotelor corporative în noile înmatriculări și de la ritmul mai rapid de reînnoire al acestor flote. Comisia consideră că această abordare ar putea sprijini competitivitatea industriei auto europene și ar putea avea efecte asupra pieței vehiculelor second-hand curate.

Statele membre susțin în general obiectivul de accelerare a utilizării vehiculelor cu emisii zero și de întărire a competitivității industriei auto europene, dar opiniile diferă asupra metodei de reglementare. Unele state membre văd țintele pentru flotele corporative ca instrument de creare a unor piețe stabile pentru vehicule curate, în timp ce altele au ridicat preocupări privind caracterul obligatoriu al țintelor, valoarea adăugată a propunerii, proporționalitatea și impactul asupra companiilor și IMM-urilor.

În discuțiile tehnice, delegațiile au analizat domeniul de aplicare, definițiile, nivelul de ambiție al țintelor, obligațiile de raportare, sarcina administrativă și legătura cu alte dosare legislative, inclusiv revizuirea standardelor de CO₂ pentru autoturisme și furgonete și Actul privind Acceleratorul Industrial. Consiliul notează că rămân rezerve politice importante, deși primul compromis al președinției a fost primit ca bază constructivă pentru continuarea discuțiilor.

Un punct sensibil este cerința „made in the European Union”, legată de posibilitatea ca, din 2028, sprijinul financiar al statelor membre pentru accelerarea utilizării vehiculelor curate să fie limitat la vehicule cu emisii zero și scăzute produse în Uniunea Europeană. Statele membre au cerut clarificări privind sensul practic al acestei cerințe, interacțiunea cu schemele naționale de sprijin și posibilele implicații pentru competențele fiscale naționale.

Miniștrii au adoptat, în aceeași reuniune, concluzii privind strategia industrială maritimă și strategia pentru porturile europene. Strategia maritimă urmărește întărirea poziției Europei în construcții navale de înaltă tehnologie, nave pentru energia eoliană offshore, drone subacvatice și echipamente portuare avansate, iar strategia portuară privește cele 283 de porturi maritime și 223 de porturi interioare din rețeaua TEN-T.