Ursula von der Leyen anunță la G7 noi fonduri pentru Ucraina și cere coordonare împotriva dezechilibrelor economice globale

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la summitul G7 de la Évian că Uniunea Europeană va începe luna aceasta primele plăți din pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și va contribui cu 75 de milioane de euro la finanțarea noului sarcofag de la Cernobîl. Ea a prezentat summitul ca pe o reuniune dominată de dezechilibre economice globale, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza din Orientul Mijlociu, Ebola, inteligența artificială și protecția copiilor online.

Pe scurt

1. Ursula von der Leyen a spus că pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro acoperă două treimi din nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru acest an și anul viitor.

2. Primele plăți din acest pachet sunt așteptate luna aceasta, iar UE cere partenerilor Ucrainei să acopere treimea rămasă.

3. Comisia Europeană anunță 75 de milioane de euro pentru New Safe Confinement, structura de protecție de la Cernobîl.

4. Von der Leyen a avertizat că UE a înregistrat în 2025 cel mai mare deficit comercial cu China, de 360 de miliarde de euro.

5. Liderii G7 vor discuta și despre inteligența artificială, testarea modelelor înainte de lansare și protecția copiilor pe platformele online.

Von der Leyen a spus că summitul are loc într-un context marcat de fragmentare geopolitică, reconfigurare economică și schimbare tehnologică rapidă. Potrivit președintei Comisiei, obiectivul G7 este să răspundă atât provocărilor structurale ale economiei globale, mai ales dezechilibrelor și supracapacităților, cât și crizelor care afectează toate statele participante.

În plan economic, von der Leyen a descris dezechilibrele globale ca pe o problemă tot mai periculoasă pentru stabilitatea economiei mondiale. Ea a spus că unele țări produc prea mult și consumă prea puțin, iar această dinamică devine tot mai relevantă pentru Uniunea Europeană.

Președinta Comisiei a indicat China ca principal exemplu al acestei probleme. Ea a spus că 2025 va fi reținut ca anul în care, pentru prima dată, toate statele membre ale Uniunii Europene au avut deficit comercial cu China. Deficitul comercial al UE cu China a ajuns la 360 de miliarde de euro, cel mai mare înregistrat vreodată, iar von der Leyen a spus că această situație nu este sustenabilă.

Strategia europeană rămâne, potrivit ei, „de-risk, not decouple”. Von der Leyen a spus că UE trebuie să accelereze dezvoltarea capacităților interne, să își extindă rețeaua globală de acorduri de liber schimb pentru diversificarea lanțurilor de aprovizionare și să își protejeze piața de practici incorecte prin instrumente precum măsurile de salvgardare și măsurile antisubvenție.

Materiile prime critice vor fi unul dintre domeniile în care coordonarea G7 este considerată esențială. Von der Leyen a spus că statele G7 se confruntă cu aceleași tipare economice și că trebuie să atingă împreună scara necesară pentru accesul la materii prime critice. În acest context, ea a menționat lucrările cu G7 și alți parteneri pentru un acord privind materiile prime critice.

În privința Orientului Mijlociu, von der Leyen a salutat acordul dintre Statele Unite și Iran și a spus că prioritatea este implementarea acestuia. Ea a cerut redeschiderea Strâmtorii Hormuz și restabilirea libertății de navigație fără taxe, afirmând că acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și pentru economia globală.

Ea a spus că acordul ar trebui să deschidă calea unor discuții mai largi și să ducă la încheierea programelor nuclear și balistic ale Iranului. Von der Leyen a adăugat că nu poate exista pace durabilă cât timp Libanul rămâne în flăcări și a cerut o încetare reală a focului și respectarea deplină a suveranității Libanului.

Criza din Orientul Mijlociu este prezentată de Comisie și ca o lecție privind dependențele energetice. Von der Leyen a spus că dependența energetică a fost din nou folosită ca armă și că liderii G7 vor discuta reducerea dependenței de tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz. Ea a menționat rute alternative de export deja create sau aflate în dezvoltare, inclusiv coridorul IMEC.

Pe dosarul Ucrainei, von der Leyen a spus că liderii G7 îl vor primi pe președintele Volodimir Zelenski și a subliniat că războiul Rusiei a durat deja mai mult decât Primul Război Mondial. Ea a reafirmat sprijinul european pentru Kiev în fața atacurilor tot mai intense ale Rusiei.

Pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro al UE acoperă, potrivit von der Leyen, două treimi din nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru acest an și anul viitor. Primele plăți vor avea loc luna aceasta, iar președinta Comisiei a spus că partenerii Ucrainei trebuie să acopere treimea rămasă.

Uniunea Europeană și Canada conduc lucrările de pregătire pentru iarna următoare în Ucraina. Von der Leyen a spus că UE se alătură și eforturilor de finanțare conduse de președintele francez Emmanuel Macron și a anunțat o contribuție de 75 de milioane de euro sub formă de grant pentru New Safe Confinement.

Președinta Comisiei a spus că Ucraina se află astăzi într-o poziție diferită față de ultimul summit G7 de la Kananaskis. Ea a afirmat că Ucraina menține linia frontului, recâștigă parțial teritoriu, poate lovi ținte strategice adânc în Rusia și a devenit un producător important de echipamente militare avansate.

În același timp, von der Leyen a susținut că Rusia resimte presiunea sancțiunilor și că economia de război a lui Vladimir Putin nu a fost niciodată atât de slabă. Ea a legat această evoluție de apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană, menționând deschiderea primului cluster al negocierilor de aderare.

„Ucraina a făcut progrese remarcabile în materie de reforme. Ei au livrat, acum trebuie să livrăm și noi”, a spus von der Leyen.

Inteligența artificială va fi un alt subiect major al summitului. Președinta Comisiei a spus că modelele de frontieră vor accelera progresul în știință și tehnologie, dar multiplică riscurile. Ea a comparat testarea modelelor înainte de lansare cu procedurile deja existente pentru avioane și dispozitive medicale și a cerut schimb de informații între țările G7 și cooperare între entități independente care evaluează modelele înainte de intrarea lor pe piață.

Von der Leyen a spus că G7 trebuie să câștige „bătălia adoptării” inteligenței artificiale, mai ales în industrie și în transformarea producției. Ea a menționat pachetul european privind suveranitatea tehnologică, prezentat recent pentru stimularea inovării AI în Europa, și a spus că UE vrea propriul viitor în AI, nu în izolare, ci alături de parteneri de încredere.

În final, președinta Comisiei a vorbit despre protecția copiilor online, temă introdusă pe agendă de președintele Emmanuel Macron. Von der Leyen a spus că dezbaterea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la social media, ci dacă platformele sociale ar trebui să aibă acces la copii și adolescenți și de la ce vârstă.

Ea a spus că argumentele pentru amânarea accesului la rețele sociale devin tot mai puternice, având în vedere riscurile pentru copilărie și adolescența timpurie, perioade formative pentru funcționarea creierului și dezvoltarea personalității. În Europa, a spus von der Leyen, platformele trebuie să demonstreze că sunt sigure prin design, iar acest principiu este deosebit de important pentru copii și adolescenți.