Premierul Alexandru Munteanu spune că aderarea Republicii Moldova nu mai este o promisiune politică, ci un proces început

Republica Moldova a intrat în cea mai politică și mai sensibilă etapă a negocierilor sale de aderare la Uniunea Europeană: clusterul fundamental, cel care măsoară statul de drept, justiția, instituțiile democratice și capacitatea administrației de a funcționa european. La conferința de presă de după reuniunea UE-Moldova, premierul Alexandru Munteanu a încercat să traducă momentul din limbajul tehnic al extinderii într-un mesaj pentru cetățeni: aderarea nu mai este doar o promisiune, ci un proces care a început.

Pe scurt

1. Republica Moldova a deschis negocierile pe Clusterul 1, „Fundamentals”, baza întregului proces de aderare la Uniunea Europeană.

2. Alexandru Munteanu a spus că deschiderea clusterului face procesul european „real și tangibil” pentru cetățeni și arată că Moldova livrează reforme, iar UE recunoaște progresul.

3. Marta Kos a spus că Moldova este printre cele mai performante state candidate, dar a indicat reforme clare în justiție, combaterea corupției, criminalitate organizată și achiziții publice.

4. Oficialii europeni au prezentat aderarea Moldovei nu doar ca extindere administrativă, ci ca investiție în securitatea, stabilitatea și prosperitatea Uniunii Europene.

Conferința de presă a avut trei voci principale: Marilena Raouna, adjuncta ministrului pentru afaceri europene al Ciprului, în numele Președinției cipriote a Consiliului UE; Marta Kos, comisara europeană pentru extindere; și Alexandru Munteanu, prim-ministrul Republicii Moldova. Întrebările jurnaliștilor au dus discuția dincolo de ceremonia diplomatică, spre ce poate aduce Moldova Uniunii, cum ar putea arăta integrarea graduală înainte de aderare și dacă Moldova și Ucraina vor fi partenere sau competitoare în drumul spre UE.

Deschiderea Clusterului 1 nu este un pas procedural oarecare. În logica extinderii, „fundamentals” este primul cluster deschis și ultimul închis, pentru că de el depinde credibilitatea întregului proces. Dacă justiția nu funcționează, dacă administrația nu poate aplica reguli europene, dacă achizițiile publice nu sunt transparente sau dacă instituțiile democratice rămân vulnerabile la presiuni politice și externe, restul negocierilor riscă să avanseze doar pe hârtie.

Marilena Raouna a plasat momentul într-un registru mai larg decât dosarul tehnic al negocierilor. Ea a spus că deschiderea clusterului are „semnificație politică” și o „dimensiune umană”, pentru că în spatele fiecărei reforme, fiecărei schimbări legislative și fiecărui reper îndeplinit se află aspirațiile cetățenilor moldoveni. Pentru Președinția cipriotă, progresul Moldovei a fost obținut prin muncă persistentă, într-un mediu regional dificil și sub presiuni externe.

Raouna a amintit consolidarea instituțiilor democratice, avansul statului de drept, lupta împotriva corupției, modernizarea administrației publice și alinierea la valorile și standardele Uniunii Europene. Mesajul său a fost că Moldova nu a fost recompensată pentru o promisiune, ci pentru direcția reformelor deja începute. În același timp, ea a subliniat că politica de extindere rămâne bazată pe merit, iar progresul viitor va depinde de reforme susținute și rezultate concrete.

Pentru Cipru, extinderea are și o rezonanță de securitate. Raouna a spus că, pentru ultimul stat membru al Uniunii Europene încă divizat și aflat sub ocupație, extinderea nu este doar o politică, ci o garanție de securitate și o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită. În această lectură, Moldova nu este doar un stat candidat care bifează criterii, ci parte a unui proiect european de stabilizare a continentului.

Marta Kos a fost mai directă în partea instituțională a mesajului. Ea a spus că deschiderea formală a primului cluster este „un avans major” și a descris Moldova ca fiind printre cele mai performante state candidate. Comisara a vorbit despre recunoașterea progreselor făcute în ultimele luni, dar a pus imediat în față lista de reforme care urmează: justiție independentă, combaterea crimei organizate și a corupției, achiziții publice mai transparente.

Această listă este importantă pentru că arată unde va fi evaluată Moldova în etapa următoare. Nu este suficient ca guvernul de la Chișinău să declare că merge spre UE; va trebui să dovedească, în instituții și în dosare concrete, că statul funcționează altfel. Kos a explicat că următoarea țintă este îndeplinirea reperelor intermediare, după care Moldova va putea începe închiderea capitolelor de negociere.

Comisara a mers și mai departe, spunând că Executivul european se așteaptă ca Consiliul să continue cu deschiderea celorlalte cinci clustere înainte de vară. Această afirmație ridică miza politică a momentului: deschiderea „fundamentals” nu este doar o ceremonie de confirmare, ci poate deveni începutul unei accelerări a parcursului de aderare, dacă Moldova reușește să mențină ritmul reformelor și dacă statele membre păstrează consensul politic.

Alexandru Munteanu a construit mesajul în jurul cetățenilor, nu al procedurilor. El a spus că, în ultimele luni, a discutat cu oameni din toată Moldova și că foarte puțini vorbeau despre capitole, clustere, benchmarkuri sau condiționalități. Aproape toți vorbeau însă despre Europa. Pentru premier, acesta este motivul pentru care decizia contează: transformă limbajul tehnic al extinderii într-o confirmare pe care oamenii o pot înțelege.

„Moldovenii își pun speranțele și visurile în Europa”, a spus Munteanu, potrivit transcrierii. El a adăugat că deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 face procesul de aderare „real și tangibil” pentru cetățeni și arată că aderarea nu este doar un vis sau o nouă promisiune politică. Este, în formularea sa, un proces care a început și merge înainte.

Premierul a insistat asupra ideii de reciprocitate. Integrarea europeană, a spus el, este un proces în două sensuri: Moldova livrează, iar Uniunea Europeană recunoaște și recompensează progresul. Această formulă contează politic la Chișinău, pentru că leagă efortul reformelor interne de un rezultat vizibil la nivel european. Pentru o societate expusă la presiuni externe, dezinformare și oboseală politică, recunoașterea europeană devine parte din lupta pentru încredere.

Munteanu a spus că Moldova era pregătită să deschidă acest cluster de mai bine de un an, dar nu a stat în așteptare. El a vorbit despre reforme „front-loaded”, despre negocieri accelerate și despre integrare practică înaintea aderării. A menționat aderarea la SEPA, intrarea în familia Roam-like-at-home și conectarea mai strânsă la piețele, instituțiile și politicile europene.

Premierul a legat momentul și de conferința de investiții UE-Moldova și de summitul digital organizate cu zece zile înainte. El a spus că au fost obținute intenții de investiții sustenabile de peste 1 miliard de euro, aproape o treime provenind din sectorul privat. Pentru guvernul de la Chișinău, acest detaliu are rolul de a arăta că integrarea europeană nu este doar geopolitică, ci poate aduce capital, locuri de muncă și convergență economică.

Partea cea mai consistentă a intervenției lui Munteanu a fost dedicată reformelor interne. El a spus că Moldova a fost și este în continuare „sub atac”, dar că nu a abandonat cursul democratic. A menționat supravegherea mai strictă a finanțării partidelor și campaniilor, reziliența instituțiilor electorale împotriva atacurilor cibernetice și a ingerințelor străine, transparența în media și destructurarea rețelelor de corupție electorală care încercau să cumpere voturi.

Justiția a fost prezentată ca proba principală. Munteanu a descris reforma justiției drept cea mai ambițioasă din istoria Republicii Moldova și a spus că vettingul avansează, iar încrederea publică în sistem crește gradual. El a afirmat că persoane responsabile pentru frauda bancară și capturarea statului sunt aduse în fața justiției, iar cetățenii încep să vadă că nimeni nu este deasupra legii.

Această formulare atinge una dintre cele mai sensibile teme ale statului moldovean: trecerea de la impunitate la responsabilitate. Munteanu a spus că dosarele de corupție la nivel înalt ajung tot mai des în instanțe și se încheie cu condamnări. Pentru procesul de aderare, nu doar adoptarea legilor contează, ci și capacitatea instituțiilor de a le aplica în cazuri reale.

Premierul a vorbit și despre reforma administrației publice locale, prezentată ca bază pentru comunități mai puternice și servicii publice mai bune. A pus aceste evoluții în contrast cu imaginea Moldovei de acum mai puțin de zece ani, când țara era descrisă frecvent ca exemplu de stat capturat. În intervenția sa, schimbarea de statut este clară: de la stat vulnerabil la stat candidat care încearcă să demonstreze că poate funcționa european.

Munteanu a spus că Republica Moldova a ajuns la cea mai bună poziție din istoria sa în World Press Freedom Index și în Global Gender Gap Index, iar ratingul suveran a fost ridicat la cel mai bun nivel din ultimii 25 de ani. Aceste exemple au fost folosite pentru a susține ideea că reformele nu sunt doar cerințe ale Bruxellesului, ci schimbări care modifică instituțiile, imaginea țării și capacitatea statului de a proteja cetățenii.

Marta Kos a a adăugat că acordarea statutului de țară candidată a fost importantă nu doar pentru Moldova, ci și pentru UE. A fost, în cuvintele sale, un angajament și o responsabilitate de a ajuta Moldova să devină o țară liberă, prosperă și sigură. Kos a vorbit despre economie, investiții și forță de muncă înalt calificată, inclusiv în sectorul digital. Dar accentul cel mai puternic l-a pus pe securitate. Ea a spus că Moldova va contribui la securitatea Uniunii și a avertizat că, dacă Moldova nu este adusă în UE, forțe externe sau interne ar putea încerca să transforme țara într-un instrument împotriva Uniunii. Aceasta este una dintre formulările cele mai importante ale conferinței: aderarea Moldovei este prezentată nu doar ca ajutor pentru Chișinău, ci ca interes strategic al UE.

Marilena Raouna a completat că extinderea este cel mai important și mai de succes instrument de politică externă al Uniunii. Ea a descris aderarea noilor state ca parte a reunificării europene, prin lărgirea spațiului de securitate, stabilitate, prosperitate și valori comune. În același timp, a spus că Moldova aduce oameni, piață, potențial economic și o contribuție la proiectul european.

Întrebat despre integrarea graduală înainte de aderarea propriu-zisă, Alexandru Munteanu a răspuns pragmatic. Pentru Moldova, esențială este existența unei foi de parcurs către aderarea deplină. Dacă această foaie de parcurs include pași intermediari, ei pot fi utili, atât timp cât obiectivul final rămâne clar și apropiat. Marta Kos a spus că între statele membre există discuții privind adaptarea metodologiei de extindere la contextul geopolitic actual, dar nicio decizie nu a fost luată.

Relația cu Ucraina a adus conferinței o dimensiune personală și regională. Întrebat dacă Moldova și Ucraina vor fi competitoare sau partenere în procesul de aderare, Munteanu a răspuns că sunt vecine și prietene. A amintit refugiații ucraineni primiți în Moldova, legăturile culturale, exporturile moldovenești către Ucraina și planurile pentru o reuniune trilaterală Moldova-România-Ucraina la Cernăuți, dedicată proiectelor economice comune.

Marta Kos a spus că ambele țări trebuie să continue să avanseze în ritm rapid, în circumstanțe extrem de dificile. Ea a subliniat că relațiile de bună vecinătate sunt esențiale pentru Uniunea Europeană și că războiul a apropiat Moldova și Ucraina pe drumul european. Mesajul a fost că extinderea nu poate fi citită doar bilateral, UE-Moldova sau UE-Ucraina, ci ca parte a unui proces regional și strategic.

Deschiderea Clusterului 1 nu închide nicio etapă ușoară; o deschide pe cea mai grea. Pentru Republica Moldova, momentul are valoare politică tocmai pentru că nu promite aderare rapidă fără condiții, ci transformă integrarea într-un calendar de reforme verificabile. De acum, credibilitatea parcursului european va depinde de două lucruri: dacă Moldova continuă să livreze reforme în domeniile sensibile și dacă Uniunea Europeană continuă să răspundă atunci când progresul este real.