Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut la Berlin reducerea dependenței Europei de combustibili fosili importați, accelerarea pieței unice și investiții mai mari în apărare, prezentând competitivitatea drept principala preocupare a Comisiei.

Pe scurt

1. Ursula von der Leyen spune că UE a plătit cu 27 de miliarde de euro mai mult pentru importurile de gaz și petrol de la începutul crizei din Orientul Mijlociu.

2. Președinta Comisiei cere măsuri de sprijin țintite, limitate în timp și coordonate la nivel european, pentru a evita repetarea greșelilor din criza energetică din 2022.

3. Comisia susține dezvoltarea energiei produse în Europa, inclusiv regenerabile, baterii, rețele moderne și cercetare în reactoare modulare mici.

4. Executivul european urmărește reducerea costurilor administrative cu 37,5 miliarde de euro și eliminarea principalelor bariere din piața unică până la finalul lui 2027.

5. Von der Leyen spune că Germania are un rol major în consolidarea apărării europene, prin capacități industriale și militare în domenii precum apărarea aeriană, dronele și securitatea cibernetică.

Ursula von der Leyen a declarat, la reuniunea conducerii grupului CDU/CSU din Bundestagul german, că competitivitatea este principala preocupare a Comisiei Europene și a legat această agendă de piața unică, inovare, digitalizare, reducerea birocrației, piața de capital, prețurile la energie, comerț și apărare.

Președinta Comisiei a spus că războiul din Orientul Mijlociu afectează economia și populația și că este nevoie rapidă de măsuri de sprijin. Ea a precizat că, la nivel european, a fost creată deja o nouă flexibilitate pentru ajutoarele de stat și că Germania a primit undă verde în acest sens.

Von der Leyen a avertizat însă că actuala gestionare a crizei trebuie să țină cont de lecțiile crizei energetice precedente. Ea a descris situația actuală drept a doua criză energetică în patru ani, după momentul din 2022, când Rusia a tăiat aprovizionarea cu gaz, și după blocarea Strâmtorii Hormuz în actuala criză.

„Lecția pe termen scurt a fost că măsurile trebuie să fie atent direcționate către cei care au nevoie cel mai urgent de ele. În al doilea rând, ele trebuie să fie limitate în timp. Și, în al treilea rând, avem nevoie de coordonare la nivel european, astfel încât să ne putem folosi puterea de piață și să nu creăm concurență între noi pe piața mondială”, a declarat von der Leyen.

Președinta Comisiei a spus că lecția pe termen mediu este reducerea dependenței de combustibili fosili importați, pe care a descris-o drept o vulnerabilitate pentru Europa.

„De la începutul crizei din Orientul Mijlociu, am plătit cu 27 de miliarde de euro mai mult pentru importurile de gaz și petrol, fără să primim nici măcar o moleculă în plus”, a declarat von der Leyen.

Ea a spus că această dependență trebuie redusă prin dezvoltarea energiei mai ieftine produse în Europa. Potrivit președintei Comisiei, fiecare kilowatt-oră produs în Europa contribuie la stabilitate economică, accesibilitate și independență europeană.

Von der Leyen a menționat exemplele Finlandei și Suediei, care se concentrează pe o combinație de surse regenerabile și energie nucleară. Ea a spus că aceste surse sunt produse în Europa, au un impact climatic mai redus, iar energia nucleară asigură capacitate de bază.

Președinta Comisiei a indicat și rolul reactoarelor modulare mici, SMR, afirmând că acestea deschid noi posibilități. Ea a menționat că Statele Unite, China, Japonia, Canada, Regatul Unit și Coreea de Sud cercetează și investesc în această tehnologie.

„Pentru noi este important ca drumul înainte să permită neutralitatea tehnologică în energie. Din acest motiv, Uniunea Europeană promovează o extindere masivă a energiilor regenerabile, a bateriilor și a rețelelor moderne și investește în cercetarea reactoarelor modulare mici”, a declarat von der Leyen.

Președinta Comisiei a inclus comerțul în agenda competitivității, spunând că noi parteneriate comerciale pot sprijini companiile europene prin deschiderea de piețe și securizarea lanțurilor de aprovizionare.

Ea a spus că, în ultimele luni, UE a semnat acorduri de liber schimb importante, inclusiv cu Mercosur, după 25 de ani de negocieri, cu India, după 10 ani de negocieri, și cu Australia. Von der Leyen a adăugat că urmează să călătorească în Mexic în câteva săptămâni.

„Acest lucru oferă UE cea mai mare rețea de acorduri de liber schimb din lume. Și fiecare acord ne face mai puțin dependenți”, a declarat von der Leyen.

Reducerea birocrației a fost prezentată ca o altă componentă centrală a competitivității. Von der Leyen a spus că activitatea Comisiei se bazează pe trei piloni: pachetele omnibus, curățarea legislației existente de redundanțe, suprapuneri și inconsecvențe, și principiul „simplității prin concepție” pentru legislația viitoare.

Ea a precizat că au fost lansate 10 pachete omnibus la nivel european, dintre care trei au fost adoptate, iar șapte trebuie finalizate de statele membre și Parlamentul European pentru ca reducerea poverii administrative să ajungă la companii.

Von der Leyen a spus că miza imediată este de 15 miliarde de euro pe an, iar obiectivul total este reducerea costurilor administrative cu 37,5 miliarde de euro.

Președinta Comisiei a prezentat și inițiativa „EU Inc”, un cadru juridic european pentru companiile tinere care vor să crească în piața unică. Ea a spus că firmele aflate în creștere se confruntă în prezent cu reguli diferite în cele 27 de state membre.

Potrivit acesteia, Comisia propune un nou cadru juridic, denumit al 28-lea regim, care ar permite înființarea unei companii în 48 de ore, integral digital, de oriunde din Uniunea Europeană, la un cost sub 100 de euro.

Noua formă juridică ar urma să faciliteze accesul la capital, să creeze securitate juridică pentru companiile emergente și să le ofere acces la cele 27 de state membre și la o piață de 450 de milioane de persoane.

„Ideea de bază este «O Europă, o piață»”, a declarat von der Leyen.

Ea a spus că, vineri, Comisia, Președinția Consiliului și Parlamentul European au semnat o foaie de parcurs intitulată „One Europe, One Market”, prin care cele trei instituții se angajează să accelereze eliminarea barierelor din piața unică, cu termene și jaloane clare.

Von der Leyen a afirmat că obiectivul este ca principalele obstacole din piața unică să fie eliminate până la finalul lui 2027, fiecare instituție acționând în aria sa de responsabilitate.

Ultima temă abordată de președinta Comisiei a fost apărarea. Von der Leyen a spus că europenii trebuie să investească mai mult în propria apărare, nu doar ca răspuns la crizele din ultimii ani, ci și ca o condiție pentru independența europeană.

„Europa trebuie să fie capabilă să reziste presiunilor externe. Atât șantajului militar fățiș, cât și atacurilor hibride tot mai numeroase pe care le experimentăm”, a declarat von der Leyen.

Ea a invocat articolul 42 alineatul (7) din tratatele UE, care prevede obligația de asistență reciprocă între statele membre. Von der Leyen a spus că întrebarea nu este dacă statele membre trebuie să își acorde sprijin, ci cum este organizat acest sprijin și prin ce mijloace.

Președinta Comisiei a atribuit Germaniei un rol important în acest proces, datorită dimensiunii sale, poziției geopolitice în centrul Europei și forței sale industriale. Ea a spus că este nevoie de capacități și capabilități în domenii precum apărarea aeriană, tehnologia dronelor și securitatea cibernetică.

„Doar atunci vom fi capabili să răspundem. Doar atunci vom fi credibili. Doar atunci vom putea sta împreună pentru pacea și securitatea continentului nostru”, a declarat von der Leyen.

Declarația Ursulei von der Leyen a fost susținută la Berlin, la reuniunea conducerii grupului CDU/CSU din Bundestagul german, într-un moment în care Comisia Europeană promovează agenda competitivității ca prioritate transversală pentru noul ciclu instituțional.

Mesajul leagă mai multe dosare aflate deja pe agenda UE: reducerea dependenței energetice, consolidarea pieței unice, simplificarea legislației, extinderea acordurilor comerciale și creșterea investițiilor în apărare. Toate sunt prezentate ca elemente ale aceleiași probleme, capacitatea Europei de a rămâne competitivă și mai puțin vulnerabilă la presiuni externe.

Referirea la ajutoarele de stat vine după experiența crizei energetice din 2022, când statele membre au folosit scheme de sprijin pentru companii și consumatori afectați de creșterea prețurilor la energie. Von der Leyen a insistat asupra coordonării europene pentru ca măsurile naționale să nu fragmenteze piața internă sau să creeze concurență între statele membre.

Tema pieței unice este legată de obiectivul politic „One Europe, One Market”, prin care Comisia, Consiliul și Parlamentul European urmăresc accelerarea eliminării barierelor care afectează funcționarea pieței interne. Obiectivul declarat este ca principalele obstacole să fie eliminate până la finalul lui 2027.

Dimensiunea de apărare se înscrie în dezbaterea mai largă privind capacitatea UE de a-și consolida industria de apărare, de a reduce dependențele externe și de a răspunde la amenințări militare și hibride. Invocarea articolului 42 alineatul (7) plasează discuția în cadrul tratatelor UE privind asistența reciprocă între statele membre.