AcasăEuropaVicepreședintele BCE cere reguli mai ferme pentru fondurile nebancare din cauza riscurilor...


Vicepreședintele BCE cere reguli mai ferme pentru fondurile nebancare din cauza riscurilor din IA și datoria publică

Boris Vujčić vorbește la un microfon de mână la o dezbatere publică.
Boris Vujčić la o dezbatere publică, în martie 2021, pe când conducea banca centrală a Croației. Actualul vicepreședinte al BCE cere reguli mai ferme pentru sectorul financiar nebancar.

Vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Boris Vujčić, a cerut o supraveghere europeană mai puternică a sectorului financiar nebancar. În discursul de deschidere al Euro Finance Week, el a avertizat că o scădere bruscă a valorii investițiilor în inteligență artificială și tensiunile de pe piețele datoriei publice s-ar putea amplifica reciproc. Fondurile care vând active pentru a face față retragerilor sau cererilor de garanții pot transmite presiunea și către alte piețe, inclusiv către bănci.

Pe scurt

  1. Vujčić susține extinderea finanțării companiilor prin piețele de capital, însoțită de măsuri care să limiteze propagarea șocurilor prin sectorul nebancar.

  2. Companiile din IA se finanțează tot mai mult prin datorie, iar fondurile din zona euro au mărit expunerea la sector atât prin acțiuni, cât și prin titluri de datorie.

  3. Fondurile speculative care împrumută bani pentru a lua poziții mai mari pot sprijini lichiditatea piețelor în perioade normale. Reducerea rapidă a pozițiilor poate agrava tensiunile de pe piețele titlurilor de stat.

  4. Vicepreședintele BCE cere ca termenele de răscumpărare să țină seama de lichiditatea portofoliilor. El propune rezerve mai solide pentru fondurile monetare și examinarea unor limite ale efectului de levier pentru fondurile speculative.

  5. Recomandările au fost formulate în discursul din 16 noiembrie. BCE programase raportul de stabilitate financiară pentru 18 noiembrie.

Vujčić a spus că riscul asociat inteligenței artificiale s-a extins în ultimul an. Pe lângă evaluările ridicate ale companiilor de tehnologie, BCE urmărește trecerea către finanțarea prin datorie și concentrarea expunerilor. Emisiunile de datorie ale marilor furnizori de infrastructură cloud și IA au atins niveluri record în 2026, potrivit lui Vujčić. El a citat o proiecție potrivit căreia cheltuielile cumulate de capital ale principalelor companii tehnologice americane ar putea ajunge la 5.500 de miliarde de dolari până în 2030. Unele companii investesc în parteneri care folosesc apoi banii pentru a cumpăra cipuri sau servicii de la aceiași finanțatori, ceea ce poate face mai greu de stabilit cine suportă pierderile dacă veniturile prognozate nu apar.

Fondurile de investiții din zona euro și-au mărit expunerile la companiile din IA, atât prin acțiuni, cât și prin obligațiuni. Dacă prețurile acestor active scad brusc și investitorii cer să își retragă banii, fondurile pot fi obligate să vândă. Vânzările simultane pot împinge prețurile și mai jos, mai ales când portofoliile sunt concentrate sau investițiile sunt finanțate prin împrumuturi.

O altă sursă de vulnerabilitate este datoria publică. Potrivit lui Vujčić, îndatorarea ridicată, creșterea economică modestă și costul finanțării pot îngreuna stabilizarea finanțelor publice în economiile foarte îndatorate. Emisiunile de obligațiuni pentru proiectele de IA ar putea intensifica în același timp concurența pentru capital între companii și guverne. Fondurile speculative contribuie la lichiditatea piețelor de obligațiuni și a operațiunilor repo, prin care obțin finanțare pe termen scurt în schimbul unor titluri. În perioade de stres, închiderea rapidă a pozițiilor lor poate accentua mișcările de preț.

Vicepreședintele BCE vede în creditul privat o sursă suplimentară de finanțare pentru companii și consideră că riscurile sale imediate rămân limitate. El cere monitorizare mai atentă din cauza creșterii rapide, a transparenței reduse și a legăturilor cu băncile și asigurătorii. Într-o analiză publicată în aceeași zi, BCE a identificat o altă cale prin care incidentele se pot propaga. Instituții financiare diferite depind adesea de aceiași furnizori de servicii digitale, astfel încât un incident informatic la unul dintre ei poate afecta mai multe instituții odată.

Pentru fondurile de investiții, Vujčić propune ca termenele în care investitorii își pot retrage banii să țină seama de cât de repede pot fi vândute activele din portofoliu. Fondurile monetare ar trebui să poată utiliza mai ușor rezerve mai mari de lichiditate în perioade de stres. În cazul fondurilor speculative, el cere examinarea unor limite ale efectului de levier și a unor cerințe minime pentru marje sau garanțiile folosite la finanțarea prin titluri.

Vujčić a cerut și o pregătire mai bună pentru situațiile în care fondurile trebuie să depună rapid garanții suplimentare, precum și schimburi mai bune de date între autorități. În evaluarea sa, băncile din zona euro au poziții solide de capital și lichiditate, iar rezervele de capital existente trebuie păstrate. Măsurile prezentate pentru supravegherea fondurilor sunt recomandări de politică financiară.






























RELATED ARTICLES