spot_img
AcasăEditorialeNoul Cod Fiscal, o schimbare radicală? Pozitiv și negativ în Codul Fiscal...


Noul Cod Fiscal, o schimbare radicală? Pozitiv și negativ în Codul Fiscal rescris

Ca in fiecare an, la inceputul lunii februarie 2016, RSM Romania a fost inviata sa participe, in calitate de partener, la cel mai important eveniment de fiscalitate din Romania si anume Tax EU Forum, eveniment organizat in colaborare cu Camera Consultantilor Fiscali din Romania. Cu aceasta ocazie, am avut privilegiul de a ma numara printre vorbitorii care au incercat sa-si exprime public propriile pareri referitoare la Noul Cod Fiscal al Romaniei. Fiind unul dintre cei care a participat ca reprezentant al mediului de afaceri la procesul de rescriere a Codului Fiscal, am incercat in prezentarea mea sa identific citeva dintre aspectele pozitive si negative care pot fi regasite in noua lege fiscala si care ar putea da un raspuns intrebarii: Reprezinta noul cod fiscal o schimbare radicala, fie ea pozitiva sau negativa, in ceea ce priveste noile prevederi si politici fiscale care vor fi observate in Romania incepind cu anul 2016?  In continuare puteti gasi citeva dintre ideile pe care am incercat sa le dezvolt la Tax EU Forum, reunite intrun articol care, fara a avea pretentia de exhaustivitate, incearca sa creioneze citeva dintre aspectele pozitive si negative care atrag atentia la o prima citire a Codului.

  1. Introducere

Schimbarile extem de dese care au survenit de-a lungul timpului in Codul fiscal al Romaniei au ridicat problema majora a dificultatii utilizarii legislatiei fiscale romanesti. In plus, nerespectarea unor principii de baza cum ar fi predictibilitatea, claritatea si simplitatea prevederilor fiscale de catre Guvernele care s-au succedat la cirma Romaniei din 2003, anul de adoptare a codului fiscal, ar fi impus (cel putin) revizuirea, reordonarea si renumerotarea acestuia.

In urma unor discutii ce au avut loc atit la nivelul Ministerului Finantelor Publice cit si intre acesta si reprezentanti ai mediuli de afaceri si ai societatii civile, s-a ajuns la concluzia unanim acceptata a necesitatii unei intreprinderi ceva mai laborioase decit simpla reordonare si renumerotare a articolelor Codului fiscal, si anume rescrierea sa.

Scopul declarat al rescrierii Codului fiscal a fost imbunatatirea calitatii continutului sau prin eliminarea ambiguitatilor si neclaritatilor vechiului text si asigurarea unui nivel rezonabil de stabilitate si predictibilitate a legii fiscale.

Rescrierea a fost un process de lunga durata ce a presupus eforturi deosebite atit din partea Ministerului Finantelor Publice cit si din partea societatii civile si a mediului de afaceri. In lungul proces de rescriere (aproape 3 ani!) au aparut dispute de idei si controverse si au fost produse nenumarate variante de lucru.

Rezultatul? Legea 227/2015, asa cum a fost publicata in Monitorul Oficial si cum este in vigoare incepind de la 1 ianuarie 2016.

  1. Reprezinta Codul Fiscal rescris o schimbare radicala?

Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare, ar trebui analizate citeva dintre cerintele cele mai importante care au fost avute in vedere la rescrierea Codului, astfel:

2.1 Corectarea si imbunatatirea claritatii textului vechiului Cod Fiscal

Aceasta cerinta a stat la baza procesului de rescriere si a fost declarata drept cel mai important obiectiv care ar fi trebuit atins de grupurile de lucru constituite in vederea modificarii vechiului Cod fiscal. Desi s-a plecat de la premisa ca „orice schimbare trebuie sa fie pozitiva”. in realitate lucrurile nu au stat tocmai asa, echipele de lucru si factorii de decizie, in special politica, neatingind acest obiectiv in mod integral. Prin urmare, acum cind avem deja un nou cod in vigoare, putem vorbi despre aspecte pozitive dar si despre aspecte negative legate de modul in care vechiul text a fost corectat si adaptat noilor cerinte. In continuare prezentam citeva dintre „realizari” dar si citeva dintre nereusite.

2.1.2. Ce este pozitiv?

In general, textul noului cod fiscal este mai clar si mai lipsit de ambiguitati decit precedentul, rescrierea permitind si renumerotarea, ceea ce a implicat instituirea unei anumite ordini in textul Codului fiscal si l-a facut mai usor de utilizat

2.1.2 Ce este negativ?

Din pacate, rescrierea nu a fost in totalitate o intreprindere pozitiva, unele ambiguitati ale textului inca existind in noul Cod. Mai mult decit atit, desi s-a dorit stabilitatea, Codul fiscal nou a fost deja modificat de cateva ori prin OUG 50/2015, OUG 41/2015, OG 57/2015 si Legea 358/2015 de aprobare a OUG 50/2015

2.2 Noi principii

Principiile care ar trebui sa stea la baza unui sistem modern de impozitare si, prin urmare, la baza redactarii oricarui cod fiscal au reprezentat o problema spinoasa inca din 2003, anul in care primul cod fiscal al Romaniei a fost redactat. Cu ocazia rescrierii Codului, consultantii din mediul privat au incercat din nou introducerea de principii moderne in legislatia fiscala romaneasca, din pacate insa acestea nefiind acceptate in totalitate.

2.2.1 Ce s-a reralizat pozitiv?

In primul rind, au fost eliminate sau redefinite vechi principii precum „principiul echitatii” care, in varianta noua, a fost redenumit „Justetea impunerii sau echitatea fiscala” si a fost definit ca fiind principiul in virtutea caruia sarcina fiscala trebuie sa fie stabilita pe baza puterii contributive a  fiecarui contribuabil. In literatura de specialitate atunci cind se invoca principiul in virtutea caruia nu se poate solicita contribuabililor sa achite impozite si taxe care ii impovareaza excesiv, se vorbeste despre „principiul capacitatii de plata”.  Conform acestui principiu, sarcina fiscala trebuie sa fie dimensionata in asa fel incit sa permita achitarea impozitelor si taxelor fara ca plata lor sa ii puna pe contribuabili in situatia de a renunta la bunuri si servicii care le-ar fi necesare pentru a-si putea desfasura activitatea in conditii normale sau asigura un nivel de trai rezonabil. In fine, oricum am denumi acest principiu, ceea ce este important este…respectarea lui!

In al doilea rind, au fost introduse noi principii precum „Predictibilitatea”, conform caruia impozitele, taxele, contributiile sociale trebuie sa ramina neschimbate timp de cel putin un an de la introducerea lor in legislatia fiscala; si in acest caz, pentru a putea vorbi despre un lucru pozitiv, va trebui sa asteptam si sa vedem cum va respecta clasa politica aceasta noua cerinta a legislatiei fiscale.

2.2.2 Ce este negativ?

Din pacate, au fost ignorate principii elementare folosite la construirea sistemelor fiscale moderne, cum ar fi „principiul cresterii economice” sau „principiul costurilor scazute de colectare si conformare”. Adoptarea (si respectarea) acestor doua principii ar fi insemnat un progres real in special pentru ca ar fi putut contribui la schimbarea mentalitatii autoritatilor fiscale romane, tributare din pacate unei conceptii desuete conform careia rolul lor in societate ar fi acela de a ajuta la indestularea bugetului statului in orice conditii si prin orice mijloace si fara a tine seama de costurile implicate de colectaea impozitelor si taxelor.  In toate statele moderne, fie ele membre ale Uniunii Europene sau nu, legisaltia fiscala este de asa maniera structurata incit ea sa poata contribui in mod nemijlocit la generarea de crestere economica pe de o parte iar pe de alta sa permita costuri de colectare minime.

2.3 Definitii si reguli de aplicare generala a prevederilor Codului fiscal

Titlul i al Codului fiscal a suferit si el modificari si adaugiri. Introducerea de noi definitii, incercarea de sistematizare a lor si a regulilor generale de aplicare a Codului au fost obiective pe care grupurile te tehnicieni care au lucrat la rescriere le-au avut in vedere. Ca de fiecare data, rezultatele au fost atit pozitive cit si…mai putin pozitive.

2.3.1 Ce este pozitiv?

Printre modificarile care pot fi considerate pozitive putem enumera introducerea conceptului de activitate independenta, care este definita astfel:

„Orice activitate desfasurata de catre o persoana fizica in scopul obtinerii de venituri, care indeplineste cel putin 4 dintre urmatoarele criterii:

  1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
  2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
  3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
  4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
  5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
  6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
  7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii;

Definirea activitatii independente prin intermediul unor criterii de independenta reprezinta un progres fata de vechiul cod fiscal, cel putin datorita faptului ca in felul acesta legislatia fiscala roamaneasca tinde sa se alinieze celorlalte legislatii in vigoare in alte state ale Uniunii Europene si, in acelasi timp, limiteaza posibilitatile de interpretari abuzive atit din partea contribuabililor cit si la nivelul autoritatilor fiscale.

O alta modiifcare importanta, cu implicatii majore pentru contribuabili, este noua abordare a deductibilitatii fiscale, concretizata in noua definitie a cheltuielii deductibile, care suna astfel:

„Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.”

Renuntarea la sitagma „cheltuieli facute in scopul obtinerii de venituri impozabile” reprezinta un pas inainte cel putin datorita faptului ca subiectivismul reprezentat de corelarea mecanica a cheltuielior deductibile cu obtinerea

unor venituri impozabile a fost eliminat. De asemenea, noua definitie a cheltuielii deductibile poate reprezenta un element pozitiv intrucit permite extinderea tipurilor de cheltuieli care pot fi considerate deductibile la calculul

profitului impozabil, in functie de capacitatea contruibuabililor de a demonstra utilitatea cheltuielilor respective pentru afacerea lor.

2.3.2 Ce este negativ?

Ca observatie de ordin general, definitiile nu au fost integral separate in defintii generale si definitii specifice fiecarui impozit, taxa, contributie.

Apoi, „celebrul” deja Articol 11 permite in continuare autoritatii fiscale neluarea in considerare sau reincadrarea unei tranzactii care nu ar avea „scop economic”, mai ales in conditiile in care definitia „scopului economic” nu este prezenta in noul Cod. Chiar daca alineatul (1) al Articolului 11 incearca sa transpuna in legislatia nationala un concept cunoscut in literatura de specialitate ca „substance over form principle” (sau, intro traducere libera, „principiul prevalentei substatei asupra formei”), exprimarea folosita in textul noului Cod este in continuare imprecisa, fapt ce poate genera erori de apreciere sau chiar abuzuri. In plus, reincadrarea unor tranzactii se poate face intrun singur sens, si anume acela al colectarii de impozite, taxe si contrubutii suplimentare si nu (asa cum ar fi corect!) cu scopul de a stabili cu exactitate starea de fapt fiscala a contribuabilului.

Mai mult decit atit, alineatele 2 si 3 ale articolului 11 definesc tranzactiile transfrontaliere artificiale in mod vag si simplist, fara a a aduce precizari si fara a face o diferenta distincta intre planificare fiscala si planificare fiscala agresiva.

2.4 Noi cote de impunere

Introducerea de noi cote de impunere prin noul Cod fiscal nu a fost un scop in sine, declarat, atunci cind Ministerul Finantelor Publice a demarat procesul de consultari cu mediul de afaceri si cu societatea civila. Din acest motiv, pe parcursul discutiilor purtate cu specialistii din sectorul privat, modificarea cotelor de impunere a reprezentat un subict „tabu”, motivatia autoritatilor fiind aceea ca tot ce inseamna schimbare de cote de impunere reprezinta subiectul unor decizii politice care nu pot fi luate de catre tehnocrati. Prin urmare, tot ceea ce s-a facut, atit pozitiv cit si negativ, din punct de vedere al cotelor de impunere a fost rezultatul unor negocieri politice, care de altfel au si intirziat adoptarea si publicarea noului Cod in forma pe care o avem astazi in vigoare.

2.4.1 Ce este pozitiv?

Principalele modificari de cote care ar putea fi considerate pozitive au fost decise in zona taxei pe valoarea adaugata. Astfel, dupa ce in trecut am asistat la introducerea cotei reduse de 9% la alimnetele de baza, incepind de la 01.01.2016, cota generala de TVA a fost redusa de la 24% la 20%, urmind ca ea sa devina 19% incepind cu prima zi a anului 2017.

Am asistat apoi la extinderea cotei reduse de TVA de 9% pentru apa potabila si cea pentru irigatii si la reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru intrarea la cinematografe, muzee, monumente, gradinii zoologice, expozitii, evenimente culturale, livrarea de carti, ziare, reviste.

O alta modificare de cota de impunere care ar putea fi considerata ca fiind pozitiva este cea referitoare la reducerea de la 16% la 5% a impozitului pe dividende, caracterul pozitiv al modificarii fiind dat de posibilitatea de a oferi antreprenorilor noi surse de finantare pentru investitiile lor si de asemenea de presupunerea ca o cota redusa de impunere aplicata veniturilor din dividende ar aduce in zona „alba” venituri care in mod traditional ramasesera in zonele „gri” ale impozitarii.

2.4.2 Ce este negativ?

Desi de multe ori reducerea unor cote de impozitare ar putea avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, asupra celorlalti contribuabili si asupra economiei in general, nu poate fi ignorat si impactul relativ negativ pe care astfel de reduceri l-ar putea avea la nivel macro si micro economic precum si la nivelul pastrarii echilibrului si disciplinei bugetare.

Ca exemplu, este binecunoscut faptul ca reducerea cotelor de TVA nu are in impact direct si imediat asupra nivelului preturilor de consum si asupra gradului de colectare a impozitului la bugetul statului. De asemenea, reducerea cotei de impunere a veniturilor din dividende poate genera tendinte de crestere a consumului neproductiv al antreprenorilor si nu de crestere a apetitului lor investitional.

in fine, pentru a pastra echilibrul bugetar, reducerile unor cote de impunere trebuie de regula sa aibe in contra-partida fie cresteri ale altora fie introducerea de noi impozite si/sau taxe. Acest lucru s-a intimplat si in cazul noului Cod fisacal, alegerea decidentilor politici fiind de a contra-balasa reducerile de cote de TVA si de impozit pe dividende cu cresteri semnificative ale cotelor de impunere aplicabile in cazul impozitelor locale pe proprietati imobiliare (cladiri si terenuri). In acest sens, cota de impunere de la impozitul pe cladiri datorat pentru rezidential a crescut la 0,08-0,2% iar in cazul impozitului pe cladiri datorat pentru nerezidential cota standard de impunere a fost stabilita la 2%. Implicatiile negative ale acestor cresteri de cote de impunere se vor simti incepind cu anul fiscal 2016 si vor fi semnificative atit pentru contribuabilii persoane juridice cit si pentru persoanele fizice.

2.5 Noi abordari fiscale

Asa cum am mentionat anterior, noul Cod introduce noi abordari fiscale ale unor termeni consacrati sau chiar ale unor impozite si/sau taxe. Ca intotdeauna in cazul noii legislatii fiscale in vigoare in Romania incepind cu 01.01.2016, efectele acestor noi abordari sunt atit pozitive cit si negative.

2.5.1 Ce este pozitiv?

O prima noua abordare care poate fi identificata este cea a activitatii independente. In noua viziune a Codului fiscal, o activitate este considerata ca fiind independenta daca cel putin 4 dintre cele 7 criterii de independenta sunt satisfacute. Chiar daca numarul criteriilor poate fi considerat de catre unii specialisti ca insuficient de mare pentru a fi relevant iar structura acestora ar putea fi de asemenea subiect de imbunatatiri ulterioare, aceasta noua abordare are caracter pozitiv prin simplul fapt ca inlocuieste vechea filozofie a Codului, conform careia o activitate era considerata (sau…reconsiderrata) ca dependenta daca cel putin unul dintre citeva criterii ar fi fost indeplinit. Prin renuntarea la criteriile de dependenta si prin adoptarea celor de independenta, Romania se apropie de abordarile moderne ale problemei clasificarii activitatilor in independente sau dependente si, in felul acesta, micsoreaza sansele de interpretare eronata sau chiar abuziva atit din partea contribuabililor cit si a autoritatilor fiscale.

Noua definitie a cheltuielilor deductibile reprezinta la rindul sau o abordare fiscala diferita fata de cea prezenta in vechiul Cod. Prin renuntarea la corelarea diecta a deductibilitatii unei cheltuieli cu scopul obtinerii de venituri impozabile Romania a facut un mare pas inainte pe drumul normalizarii si alinierii legislatiei fiscale interne cu legislatiile celorlalte state ale Uniunii Europene. In plus, noua abordare limiteaza posibilitatile de interpretare abuziva a legii si ofera sanse sporite de considerare a cheltuielilor facute de catre companii ca fiind deductibile la calculul rezultatului fiscal, in acest fel eficienta economica a afacerilor crescind in mod semnificativ. Bineinteles, contribuabilii au in continuare datoria de a demonstra cu ajutorul documentelor justificative si a oricaror alte probe faptul ca cheltuielile inregistrate au fost efectuate in scopul derularii propriei activitai, fie ea profitabila sau nu, iar dovezile care trebuie prezentate inspectorilor fiscali ramin in continuare o indatorire a societatilor.

Introducerea masurilor de simplificare (a taxarii inverse) pentru TVA aferente construcțiilor, astfel cum sunt definite la art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 2, părților de construcție și terenurilor de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opțiune este de asemenea o schimbare pozitiva adusa de noul Cod. La fel ca si cele anterior prezentate, aceasta schimbare de abordare fiscala vine in intimpinarea unor

abordari la nivel european, de data aceasta insa in domeniul taxei pe valoarea adugata. Taxarea inversa ajuta platitorii de TVA sa-si controleze cu mai mare usurinta cash-flow-ul si in acelasi timp este menita, atit in viziunea Comisiei Europene cit si a legiuitorilor romani, sa contribuie la reducerea evaziunii fiscale.

2.5.2 Ce este negativ?

Din pacate, unele dintre abordarile fiscale nou introduse in Codul fiscal in vigoare de la 01.01.2016 nu vor avea un impact pozitiv asupra contribuabililor si chiar asupra administratiei fiscale.

Printre aceste noi abordari cu un posibil impact negativ putem enumera:

a) introducerea unui nou criteriu de stabilire a impozitelor pe cladiri si anume acela al scopului pentru care acestea au fost construite: pentru a servi drept resedinta unor persoane fizice sau pentru a fi utilizate in scop nerezidential.

b) transferul masiv de decizie fiscala in domeniul impozitelor si taxelor locale de la guvernul central catre autoritatile locale, in special in conditiile anului 2016, an electoral

c) o noua abordare a cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile, asa cum este prezentata la Articolul 25, alineat (4), litera e) din noul Cod, conform careia: „În situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură informaţia necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin utilizarea unor chei corespunzătoare de repartizare a acestora sau proporţional cu ponderea veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil”

Cele trei noi abordri fiscale prezentate mai sus ar putea avea drept posibile viitoare efecte negative urmatoarele:

– stabilirea marimii impozitului pe cladiri in functie de destinatia acestora, pe linga faptul ca nu are nicio fundamentare teoretica, nu face altceva decit sa pastreze ba chiar sa adinceasca diferentele nejustificate care in trecut existau intre taxele datorate de persoanele juridice si fizice si, in plus, permite cresterea acestor taxe pina la valori greu de suportat in special de persoanele fzice.

– transferul de decizie fiscala catre autoritatile locale va permite acestora stabilirea de impozite si taxe locale in mod arbitrar in special in anul 2016, an electoral, si va conduce la luarea de decizii cel putin „ciudate” cum ar fi cea a Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, care a eliminat scutirile de impozite pentru cladirile monument istoric care nu sunt folosite in scop economic si a decis plata impozitului pe cladiri pentru acestea, indiferent de modul lor de utilizare.

– stabilirea unei prorate care ar urma sa fie folosita pentru determinarea marimii cheltuielilor nedeductibile aferente profiturilor neimpozabile, pe linga faptul ca din nou, prin abatere de la regula generala, leaga deductibilitatea unei cheltuieli de obligatia de a obtine venituri impozabile, creaza nedeductibilitati artificiale si anuleaza partial facilitatile fiscale acordate de Codul fiscal companiilor de tip holding in sensul neimpozitarii, in anumite conditii, anumitor categorii de venituri intra-grup, cum ar fi veniturile din dividende si cele obtinute din instrainarea de titluri de valoare detinute la companii din cadrul grupului

2.6 Relaxare fiscala versus Crestere de fiscalitate

In ceea ce priveste efectul imediat al noului Cod fiscal avut asupra fiscalitaii romanesti, parerile au fost impartite inca de la inceputul actiunii de rescriere. La nivel politic a fost promovata ideea unei relative relaxari fiscale pe care noul Cod ar promova-o iar la nivelul contribuabililor si al consultantilor din mediul privat a aparut teama ca, in fapt, vom asista la o crestere a nivelului de fiscalitate general in Romania, incepind cu anul 2016. Ca de obicei, in realitate, lucrurile se afla undeva…pe la mijloc!

2.6.1 Ce este pozitiv?

Ce ar putea fi considerate elemente pozitive in sensul relaxarii fiscale ar fi introducerea cotelor reduse de TVA la mai multe produse si servicii si de asemenea introducerea masurilor de simplificare in cazul TVA aplicabil tranzactiilor cu bunuri imobiliare. De asemenea, renuntarea la unele accize nearmonizate si cota redusa de 5% la impozitul pe dividende ar putea avea efecte pozitive in ceea ce priveste relaxarea fiscala dorita de tota lumea dupa perioada lunga de restrictii si renuntari impuse de criza financiara ce si-a manifestat efectele negative si in Romania incepind cu anul 2009.

2.6.2 Ce este negativ?

Din pacate mentinerea accizei suplimentare la produse peroliere precum si mentinerea impozitului pe constructii si pentru anul 2016 anuleaza in mod subatantial efectele pozitive ale relaxarii fiscale provenite din reducerile de cote de TVA si de impozit pe dividende. De asemenea, schimbarea abordarii fiscale in cazul impozitului pe cladiri si pe trerenuri si transferul de decizie fiscala major facut catre autoritatile locale, concomitent cu cresterea valorii impozabile, a coeficientilor de zona si a cotelor de impunere vor conduce la o crestere semnificativa de fiscalitate atit la nivelul contribuabililor persoane fizice cit si la cel al mediului de afaceri.

In fine, cota de 5% la impozitul pe dividende introdusa ca o asa-zisa masura de evitare a dublei impozitari economice, coroborata cu introdurea unei prorate de determinare a valorii cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile s-ar putea sa aibe un efect pervers si sa conduca la cresteri de fiscalitate ce se vor manifesta in special la nivelul recunoasaterii caracterului deductibil al diverselor categorii de cheltuieli.

Concluzii

In prezentul articol am incercat o analiza fara pretentii de exhaustivitate a ceea ce noul Cod fiscal are bun si mai putin bun in felul in care a fost conceput si redactat. In afara celor prezentate, cu siguranta ca se pot gasi si alte aspecte atit pozitive cit si negative care sa influenteze fiscalitatea romaneasca in 2016 si anii ce vin.

Ceea ce este sigur insa este faptul ca noul Cod fiscal nu reprezinta o revolutie in fiscalitatea romaneasca ci doar o continuare a eforturilor conjugate de identificare a unor modalitati corecte si echitabile de stabilire a impozitelor si taxelor.

Chiar daca este tributar celebrului principiu „un pas inainte, doi pasi inapoi”, noul Cod aduce cu el schimbari semnificative atit in ceea ce priveste abordarea fiscalitatii romanesti cit si in ceea ce priveste modul de redactare a legislatiei fiscale.

O concluzie finala se va putea identifica abia dupa ce noul Cod se va aplica, corelat cu codul de procedura fiscala, cu normele de aplicare si cu legislatia fiscala secundara si tertiara pentru o perioada de timp de cel putin un an, ceea ce inseamna ca ii vom putea cuantifica impactul abia in 2017, cu ocazia…inchiderii anului fiscal 2016!













RELATED ARTICLES