Suedia are un minister al viitorului, EAU au mai nou un minister al inteligentei artificiale, iar în România cântă doar cucul

Acum doi ani Suedia își crea primul minister al Viitorului: https://motherboard.vice.com/en_us/article/ezp4am/swedens-minister-of-the-future-explains-how-to-make-politicians-think-long-term.

Anul trecut Singapore a creat Comitetul pentru Economia Viitorului: https://www.gov.sg/microsites/future-economy/the-cfe-report/read-the-full-report

Acum câteva zile, Emiratele Arabe Unite au creat primul minister pentru Inteligență Artificială: http://www.arabianbusiness.com/politics-economics/381648-uae-appoints-first-minister-for-artificial-intelligence.

Cu toții vor să conteze în cea de-a patra revoluție industrială, alături de UE, care publică în luna mai a acestui an raportul Europe on the Move sau de SUA, cu și mai multă experiență în domeniu cu a lor US Future Economy Initiative.

Tot anul acesta un grup de lucru de nivel înalt s-a lansat în august 2017 la Geneva: The high level Global Commission on the Future of Work.

Think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate a propus acum câteva luni tuturor instituțiilor publice cheie din România crearea GLEV – Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului. Detalii aici: http://inaco.ro/inaco-propune-crearea-grupului-de-lucru-pentru-economia-viitorului-glev/. Încă nicio mișcare.

Vrem, nu vrem, noul val tehnologic este deja aici, iar viteza de alfabetizare digitală și tehnologică, apetitul pentru educație, știință și inventică vor conta enorm în noua competiție globală – în toate domeniile, pornind de la agricultură, până la securitate cibernetică. Implicațiile mega-tendințelor tehnologice actuale au fost analizate într-un raport amplu de cercetare pe care l-am făcut la INACO ținând cont de dinamica roboticii, a fabricației aditive /printării 3D, biotehnologiei, inteligenței artificale, realității virtuale, transporturilor viitorului, resurselor viitorului, sistemului blockchain și a criptomonedelor, internetului tuturor lucrurilor /IoT, evoluțiilor mediului înconjurător, forței de muncă în viitor, omului de afaceri al viitorului și, desigur, oportunităților României în economia viitorului. Ieri am prezentat colegilor din catedra Facultății de Relații Economice Internaționale implicațiile economice și sociale ale Economiei Viitorului, cu avantajele și dezavantajele competitive ale României, în cadrul unui seminar științific și am argumentat nevoia activării academice, a decidenților publici și privați deopotrivă, a educației în ansamblu și a indivizilor la nivel micro. Putem da șanse reale generațiilor viitoare înțelegând aceste noi realități și acționând mult mai repede.