Macroeconomie
INS: Managerii preconizează creșteri în domeniile economiei
Managerii estimează o creștere a activității în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii, o creștere moderată a numărului de salariați în construcții și servicii, precum și o creștere a prețurilor în construcții și în comerțul cu amănuntul, potrivit Tendințelor în evoluția activității economice în perioada mai – iulie 2018, publicate marți de Institutul Național de Statistică.
În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2018, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +14%), conform datelor centralizate de Agerpres. Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendință de creștere accentuată (sold conjunctural +47%), în timp ce, pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice se va înregistra scădere (sold conjunctural -27%), potrivit sursei citate.
În sectorul de servicii se estimează creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +7%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de creștere moderată (sold conjunctural +7%).
SURSA: Agerpres
PIAȚA VALUTARĂ ȘI FINANCIAR-MONETARĂ
MF: Guvernul nu intenționează suspendarea Pilonului II de pensii
Guvernul nu intenționează suspendarea Pilonului II de pensii, acest subiect nefiind discutat în cadrul întâlnirilor cu oficialii europeni, precizează, vineri, reprezentanții Ministerului Finanțelor, conform Agerpres. Potrivit acestora, oficialii români vor prezenta, în perioada următoare, rezultatul evaluării Pilonului II de pensii administrate privat. „Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la ‘intenția Guvernului de a inversa reforma sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul II de pensii’, Ministerul Finanțelor Publice face următoarele precizări: Raportul DG ECFIN (Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare din cadrul Comisie europene, n.r.), în urma misiunii de evaluare de la începutul lunii aprilie, prezintă doar punctul de vedere al oficialilor europeni asupra discuțiilor de pe agendă. În acest sens, afirmația „Guvernul are în vedere o inversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul 2 de pensii” este o apreciere subiectivă”, afirmă reprezentanții de la Finanțe.
De asemenea, discuția referitoare la Pilonul II de pensii a reapărut în spațiul public după ce Programul legislativ 2018 pentru perioada mai – decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul în 28 aprilie, anunță existența unui proiect de lege potrivit căruia contribuțiile la Pilonul II ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018. Mai mult, documentul propunea o contribuție a angajatului, în suma fixa, de 84 lei în primul an care urmează să crească anual pana la 125 lei în anul 5, dedusă din impozitul pe venit. Totodată, și angajatorul ar putea plăti această contribuție care, în cazul său, urmează să fie dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați). Reacțiile nu au întârziat să apară, cele mai importante organizații din mediul de afaceri solicitând menținerea Pilonului II.
SURSA: Agerpres
Resțantele la creditele în lei s-au micșorat în aprilie
Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna aprilie 2018, se cifrează la 5,22 miliarde de lei, în scădere cu 1% față de suma raportată în martie 2018, iar restanțele la creditele în valută au coborât cu 1,47%, la 4,21 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).
De asemenea, totalul creditelor în lei atingea, în aprilie, 152,94 miliarde de lei (cu 1,38% peste valoarea din luna precedentă), din care 63,32 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 85,58 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație. Creditele în valută totalizau 88,16 miliarde echivalent lei în aprilie 2018 (cu 0,36% mai puțin față de martie 2018), din care 44,89 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 40,23 miliarde de lei credite luate de populație.
În același timp, bucureștenii aveau, la finele lunii aprilie, credite în lei restante în suma de 1,85 miliarde de lei și în valută de 2 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 55,35 miliarde de lei, iar al celor în valută la 42,94 miliarde de lei.
SURSA: Agerpres
UTILITĂȚI, ENERGIE
Pretul certificatelor de CO2 s-a dublat
În condițiile în care cotațiile certificatelor de emisii de dioxid de carbon au crescut dramatic, Complexul Energetic Oltenia, companie care este obligată să le cumpere pentru a putea produce energie, va fi obligată să plătească mai mult, potrivit Economica.net.
Prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon s-a dublat, pe piața secundară, de la începutul anului până acum. Astfel, potrivit datelor de pe platforma EEX (European Energy Exchange), pe piața secundară un certificat de emisii se tranzacționează acum cu 16 euro, față de 8 euro la începutul anului. Situația pune presiune pe Complexul Energetic Oltenia, unul dintre primii doi producători de energie electrică din România, alături de Hidroelectrica.
Complexul Energetic Oltenia a obținut anul trecut un profit net de 180,8 milioane de lei, față de o pierdere netă de 139,8 milioane de lei din anul 2016. Cifra de afaceri a fost de 2,9 miliarde de lei, în creștere cu 30% față de valoarea indicatorului din anul precedent, 2,2 miliarde de lei. CEO are o capacitate totală instalată de 3.240 MW, operând 11 grupuri în termocentralele Turceni, Rovinari, Isalnița și Craiova 2. Compania și-a planificat pentru acest an un buget de investiții de 810 milioane de lei, cea mai mare sumă urmând să fie alocată pentru centrala Rovinari.
SURSA: Economica.net
Complexul Energetic Oltenia și-a programat pentru acest an investiții de 810 milioane de lei
Complexul Energetic Oltenia și-a planificat pentru acest an un buget de investiții de 810 milioane de lei, cea mai mare suma urmând să fie alocată pentru centrala Rovinari, potrivit datelor postate pe site-ul companiei.
Astfel, din suma totală, pentru sucursala Rovinari se vor cheltui 370 de milioane de lei, pentru Turceni – 112 milioane de lei și pentru Isalnita – 62 de milioane de lei. La sucursala Craiova II se vor investi 52 de milioane de lei, iar la Direcția Minieră, 202 milioane de lei, conform datelor centralizate de Agerpres.
În același timp, reprezentanții CE Oltenia mai precizează că fondurile alocate din surse proprii pentru investiții au fost în continuă creștere, de la 345 de milioane de lei în 2013, la 473 milioane de lei în 2017. Complexul Energetic Oltenia a obținut anul trecut un profit net de 180,8 milioane de lei, față de o pierdere netă de 139,8 milioane de lei din anul 2016. Cifra de afaceri a fost de 2,9 miliarde de lei, în creștere cu 30% față de valoarea indicatorului din anul precedent, 2,2 miliarde de lei.
SURSA: Agerpres
Analiză asupra prețurilor gazelor naturale
România a înregistrat, în semestrul doi din 2017, cel mai mic preț mediu (exprimat în euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,1 euro per 100 kWh), tariful fiind puțin sub jumatate din pretul mediu din UE 28 (6,3 euro per 100 kWh), conform datelor publicate pe 30 mai de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
La nivelul UE, taxele si cotizațiile au reprezentat peste un sfert (27%) din prețul gazelor pentru consumatorii casnici, potrivit Bursa. Și la energia electrică destinată populației, România se situează printre țările cu prețuri scăzute în UE, cu un tarif de 12,9 euro pentru 100 de kWh. Cele mai ridicate prețuri se înregistrează în Germania (30,5 euro pentru 100 de kWh), Danemarca (30,1 euro pentru 100 de kWh) și Belgia (28,8 euro pentru 100 de kWh).
La nivelul UE, în perioada cuprinsă între semestrul doi din 2016 și semestrul doi din 2017, prețul la energia electrică destinată populației a scăzut cu 0,2%, la 20,5 euro, pentru 100 de kWh.
SURSA: Bursa
IMOBILIARE, CONSTRUCȚII, INFRASTRUCTURĂ
INS: Numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale s-a majorat cu 10,3%
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în primele patru luni din 2018 a fost de 11.852, în creștere cu 10,3% față de perioada similară din 2017, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate miercuri.
Potrivit sursei citate, au fost înregistrate creșteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+394 autorizații), Sud-Vest Oltenia (+254), Sud-Muntenia (+246), Nord-Est (+114), Sud-Est (+65) și Centru (+54). Scăderi au fost în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-14 autorizatii) și București-Ilfov (-5), potrivit Agerpres.
De asemenea, datele INS arată că în luna aprilie 2018 s-au eliberat 3.735 autorizații pentru construirea de clădiri rezidențiale, din care 60,3% sunt pentru zona rurală.
Conform INS, în luna aprilie 2018, față de aceeași lună a anului precedent, se remarcă o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (+408 autorizații), creștere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+125 autorizații), Sud-Muntenia (+88), Sud-Est (+74), Nord-Est (+67), Sud-Vest Oltenia (+55) și Centru (+24). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: București-Ilfov (-17 autorizații) și Nord-Vest (-8).
SURSA: Agerpres
