Cele două bănci româneşti pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, nu mai primesc depozite noi de la clienţi în sistemul de economisire-creditare, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem, după ce inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfăşurat anul trecut, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal. Speranţa celor două bănci sunt acum legate de modificarea legislaţiei, care ar permite supravieţuirea sau chiar dezvoltarea sistemului, scrie genția de presă News.ro.
În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă. Potrivit raportului, “s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice – copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.
Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că “fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.
De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă, dar sunt executorii, iar efectul a fost blocarea sistemului, spun cei implicaţi. Controlul instituţiei conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care este susţinut sistemul băncilor pentru locuinţe. Războiul s-a mutat în terenul legislaţiei, unde Curtea de Conturi, bazându-se pe rezultatele controlului din 2015, doreşte modificarea modului în care statul sprijină sistemul de economisire-creditare al băncilor pentru locuinţe, mai scrie News.ro
Curtea de Conturi atrage atenţia, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru modernizarea caselor contractate după perioada minimă de cinci ani de economisire. Potrivit raportului Curţii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinţe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienţi la finalul perioadei de economisire, deşi banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curţii de Conturi, o rată de succes de 1,53%.
În cazul Raiffeisen BpL, “rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise. Situaţia este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc şi sunt subvenţionate de stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire. Reprezentanţii băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit şi spun că modelul matematic pe baza căruia funcţionează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenţilor.
Potrivit acestei argumentaţii, sistemul băncilor pentru locuinţe, copiat după sistemul baupspar din Germania şi Austria, este până la urmă un CAR pentru locuinţe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat. Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligaţie impusă clienţilor de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuşi au permis acordarea de credite altor clienţi, scopul fiind, deci, atins.
În Cehia sau în alte state în care există sistemul, nimeni nu controlează, de altfel, ce face deponentul cu banii după ce a atins perioada minima de economisire. “Unii apelează la credit, în vreme ce alţii preferă să împrumute sume mici de bani cu care să-şi îmbunătăţească confortul locuinţei. Alţii însă pur şi simplu îşi retrag banii şi, din punctul nostru de vedere, pot să plece cu ei în Bahamas, dacă asta îşi doresc. Sunt banii lor, fac ce consideră cu ei”, a declarat directorul general al Stavebni Sporitelna Ceske Sporitelny (SSCS), Jiri Plisek.
Sistemul funcţionează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare, în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croaţia, Ungaria şi România. Alte ţări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar. În plus, reprezentanţii băncilor pentru locuinţe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curţii de Conturi expusă în raportul făcut public de instituţie, băncile pentru locuinţe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau şi credite nu ar fi sustenabil şi s-ar prăbuşi.
Spre deosebire de băncile comerciale obişnuite, legislaţia interzice băncilor pentru locuinţe să se împrumute poe piaţa de capital sau din alte surse, în afară de depozitele clienţilor sau de banii acţionarilor. Pe de altă parte, actorii implicaţi au propus mai multe modificări legislative care ar ajuta sistemul de bănci pentur locuinţe, iar iniţiativele se află în prezent în Parlament. În acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât şi de la mai multe comisii parlamentare.
România are două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german. Mai exact, statul plăteşte 25% din suma economisită în anul precedent de client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.
Sistemul funcţinează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 99/2006. La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuinţe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuinţe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile româneşti pentru locuinţe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc. Băncile pentru locuinţe din România folosesc ca exemplu sistemul din Cehia, care funcţionează din 1993, cu un succes important.
În Cehia, prima iniţială de stat a fost de 25%, ca acum în România, până în 2003, când a fost redusă la 15%, ia ulterior încă o data, până la 10%. Însă sistemul a rămas în vigoare peste 20 de ani şi, potrivit şefilor celor cinci bănci pentru locuinţe care operează pe piaţă, a fost lansat la momentul potrivit, când Cehia trecea printr-o terapie de şoc, în care guvernul privatiza tot, de la întreprinderi de stat până la locuinţe. În acest fel, sistemul de economisire-creditare a permis cehilor să îşi îmbunătăţească semnificativ condiţiile de locuit după prăbuşirea comunismului, un proces dureros în toate statele ex-comuniste. Sistemul bauspar din Cehia a avut chiar propria bulă, imediat după anul 2000, când ajunsese la peste 4 milioane de contracte, adică peste numărul de locuinţe din ţară.
Ulterior, reducerea primei de la stat a readus sistemul într-o formă sustenabilă, însă politicienii cehi încep să se întrebe dacă subvenţionarea unei astfel de scheme de către stat mai are sens. În 23 de ani, statul ceh a plătit subvenţii de circa 2,5 miliarde de euro pentru băncile pentru locuinţe, însă managerii băncilor de locuinţe din Praga arată spre cartierele de blocuri construite în perioada comunistă, renovate şi cu îmbunătăţiri evidente faţă de blocurile din România, pentru a demonstra viabilitatea modelului. “Atât timp cât trecem graniţa în Austria sau în Germania şi vedem o diferenţă faţă de Cehia în materie de calitate a locuinţelor, cred că sistemul va fi necesar”, a conchis Jiri Plisek.
