În ultimele zile, controversele legate de proiectul de modificare a Codului Fiscal, atribuit Ministerului Finanțelor au fost tot mai aprige. În timp ce reprezentanții IMM-urilor cred că documentul a fost lucrat cu siguranță la Finanțe, ministrul Anca Dragu contrazice informațiile. Oficialul a declarat la Digi24 că nu are în vedere o asemenea măsură și că “Nu va crește povara fiscală, nu vor fi creșteri de taxe. Predictibilitatea fiscală este foarte importantă.“
Ministrul de resort a precizat că a cerut experţilor din minister pe probleme de fiscalitate o analiză internă care să cuprindă mai multe scenarii de calcul pentru simplificarea, debirocratizarea şi crearea unor condiţii mai bune pentru mediul de afaceri. „În acest context, creşterea taxelor nu a fost luată în considerare ca scenariu posibil pentru pachetul de măsuri ce va modifica Codul Fiscal. Nu includem măsuri care să creeze poveri fiscale suplimentare pentru niciun tip de contribuabil, persoane juridice, fizice, persoane fizice autorizate sau cele cu activităţi independente”, a subliniat Anca Dragu.
Singurul care își asumă, doar pe jumătate, modificările pare a fi Gabriel Biriș.
Secretarul de Stat în Ministerul de Finanţe a recunoscut, într-un interviu acordat jurnalistului Dan Cărbunaru, că există intenţia modificării substanţiale a Codului Fiscal, dar a susţinut că proiectul se află „în lucru”. „Subliniem faptul că nu există un proiect de modificare a Codului fiscal asumat de Ministrul Finanţelor Publice care să includă majorări de taxe şi de impozite sau de contribuţii sociale obligatorii”, susţinea, ieri, un comunicat al Ministerului de Finanţe.
Între timp, analiștii economici fac fel și fel de calcule și descriu eventualele modificări ca fiind “Rele pentru PFA-uri, neutre pentru salariați și bune pentru bugetul de asigurări sociale“. Potrivit calculelor consultantului fiscal Emilia Duca, pentru un angajat care este plătit la nivelul salariului mediu pe economie de 2.681 de lei brut (respectiv 1.890 de lei net), noile măsuri nu ar aduce modificări semnificative ale veniturilor. Analistul susține că impactul ar fi de -1 leu la venitul net, pe contract de muncă.
Potrivit calculelor experților de la Tax & Business Solutions, citați de Ziarul Financiar, dincolo de impactul nesemnificativ pentru salariați, noile modificări ar aduce economii de 70 de lei pe lună angajatorilor pentru fiecare angajat plătit la nivelul mediu pe economie. Lucrurile stau nsă diferit când vine vorba despre PFA-uri. În cazul acestora, spun experții, luând în calcul venituri lunare la nivelul salariului mediu pe economie (echivalentul actual al unui venit net pe PFA de 2.338 de lei), în noul regim de taxare care s-ar putea aproba respectiva PFA ar pierde câte 406 lei în fiecare lună, ca urmare a majorării cotelor de contribuţii.
Avantajați ar fi, însă, avantajați. În cazul unuia care primeşte 1.000 de euro net pe lună (4.500 de lei) pe contract de muncă, noile măsuri fiscale ar aduce o majorare a salariului net cu 25 de lei în fiecare lună. La rândul său, angajatorul ar face economii lunare de 167 de lei pentru fiecare angajat pe care îl plăteşte cu 1.000 de euro net. Așadar, “venitul net al salariatului nu suferă nicio modificare în măsura în care angajatorul îi face acea majorare a salariului brut”, este de părere Emilian Duca. “Salarille angajaţilor se majorează prin efectul legii. 21% este majorarea salariului brut şi probabil că 95 – 99% din totalul angajaţilor din economie se încadrează în acest interval. Cresc salariile brute, dar practic costurile salariale ale angajatorilor se diminuează”, a subliniat el.
În schimb, noul proiect este rău pentru PFA-uri. Potrivit calculelor sale, pentru o persoană fizică autorizată care încasează în fiecare lună 1.000 de euro, pierderea netă pentru aceeași perioadă ar fi de 973 de lei, adică peste 17% din veniturile pe care le obţine respectiva PFA în regimul actual de taxare. “Dacă e rău pentru PFA-uri, e bine pentru bugetul de asigurări sociale de stat. Mă aştept să crească iarăşi sumele plătite la negru. În momentul în care nu mai ai opţiuni de a evita plata taxelor, te întorci la opţiunea cea mai păguboasă pentru stat“, mai crede Duca.
Analistul precizează, totodată, că „Singura chestiune care poate genera discuţii din acest proiect este modificarea sistemului de contribuţii, a modului de percepere, în sensul că CAS-ul şi CASS-ul- pensiile şi sănătatea se vor datora de către salariaţi, iar celelalte contribuţii rămân datorate de angajator. Asta e restructurarea modului de impunere. Din ce am făcut eu calcule, nu ar reieşi o pierdere pentru salariaţi în contextul în care se aplică acea majorare a fondului de salarii de 21% sau suma fixă, cât e prevăzută în finalul ordonanţei. Asta e zona cea mai delicată, cea care generează discuţii şi temeri de majorarea impozitului, dar, de fapt, este o reaşezare a sumelor între angajat şi angajator. Perdanţii sunt PFA-urile şi profesiile liberale pentru că le creşte impozitarea. Până acum, cota de contribuţii individuale fiind mai mică şi neplătind cota datorată de angajator, ei plăteau mai puţin decât pentru salariaţi. Practic, se aduce la acelaşi nivel impozitarea pentru PFA şi salariaţi.”
Analistul precizează, totodată, că acest model de impozitare se regăsește în majoritatea statelor europene, unde există această segregare între cele două cote, contribuţii datorate de angajat şi de angajator. În opinia sa, prin majorarea acestor cote nu mai apare tendinţa de a migra spre PFA-uri sau se elimină avantajele migrării de la salariat la PFA sau la grupul de profesii liberale.
Reamintim, potrivit informațiilor inițiale, Ministerul Finanţelor ar fi pus pe circuitul de avizare un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal. Printre modificări ar fi majorarea CAS de la 10,5% la angajat şi 15,8% la angajator, la 21,7% la angajat.
