Să prindem din urmă inflația

0
18
Foto: wikipedia.org
















De Mohamed A. El-Erian

Din motive întemeiate, inflația este acum pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Prețurile cresc într-un mod de zeci de ani nemaivăzut, la din ce în ce mai multe bunuri și servicii. Acest salt inflaționist, însoțit de lipsuri de aprovizionare reale și de temut, alimentează atât anxietatea consumatorilor, cât și a producătorilor. Amenințând totodată să adâncească inegalitățile și să scoată de pe șine atât de necesara redresare economică -susținută și favorabilă incluziunii- din pandemia de COVID-19, inflația devine de asemenea o fierbinte problemă politică.

La rândul lor, factorii de decizie ai băncilor centrale din Regatul Unit și Statele Unite au început să se îndepărteze de susținerea publică a ideii unei inflații „tranzitorii”. (Tranziția cognitivă la Banca Centrală Europeană este mai puțin pronunțată, ceea ce are sens, având în vedere că dinamica inflației acolo este mai puțin pronunțată.) Dar pivotarea este departe de a fi completă și nici măcar suficient de rapidă, în special la Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică și importantă instituție monetară din punct de vedere sistemic. Nu ajută nici întârzierile în aprobarea de către Congres a măsurilor de creștere a productivității și de creștere a participării forței de muncă.

Motivele creșterii inflației sunt bine cunoscute. Cererea puternică se confruntă cu o ofertă inadecvată – ca urmare a întreruperii lanțurilor de transport și aprovizionare, a penuriei de forță de muncă și a unei crize de energie. Deși este notabilă, această creștere a prețurilor nu anunță o revenire la un scenariu din anii 1970 al ratelor inflației cu două cifre. Indexarea rigidă cost-preț este mai rară în zilele noastre. Condițiile inițiale privind formarea așteptărilor inflaționiste sunt mult mai puțin instabile. Iar credibilitatea băncilor centrale este mult mai mare, deși se confruntă în prezent cu cel mai dur test din ultimele decenii.

Dar inflația va fi, totuși, mult mai pronunțată decât au crezut oficialii de vârf ai Fed, când au respins în mod repetat presiunile crescânde ale prețurilor ca fiind un fenomen temporar. Chiar și astăzi, previziunile lor privind inflația – în ciuda faptului că au fost revizuite în sus de mai multe ori – încă subestimează ceea ce urmează. Așteptările inflaționiste bazate pe sondaje compilate de Rezerva Federală din New York au crescut peste 4% atât pe un orizont de timp de un an, cât și pe o perioadă de trei ani. Tendințele de inflație care influențează costurile se extind. Ratele de părăsire a locului de muncă sunt la niveluri record în rândul lucrătorilor din SUA, deoarece angajații se simt mai confortabil când își părăsesc locurile de muncă pentru a căuta poziții mai bine plătite sau pentru a găsi un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată. Se vorbește mai mult despre greve de muncă. Și toate acestea sunt exacerbate de consumatorii și firmele care aduc în avans cererea viitoare, în principal ca răspuns la preocupările legate de penuria produselor și creșterea prețurilor.

 

Actuala criză a inflației face parte dintr-o schimbare structurală generală a paradigmei macroeconomice globale. Am trecut de la o situație de cerere agregată deficitară la una în care cererea este bună în general. În special, vânzările cu amănuntul din SUA au crescut în septembrie cu o 13,9% mai mult decât se aștepta, de la un an la altul, ceea ce indică faptul că există încă destul de multe buzunare cu putere de cumpărare acumulată care se traduc în cerere efectivă. Desigur, acest lucru nu înseamnă că nu există probleme privind componența cererii care trebuie abordate. Inegalitatea, nu doar a veniturilor și a bogăției, ci și a oportunităților, rămâne o preocupare urgentă. Inflația mai mare și mai persistentă subliniază astfel de preocupări, deoarece implicațiile sale au multiple fațete – economice, financiare, instituționale, politice și sociale. Aceste efecte se vor dovedi din ce în ce mai inegale în impactul lor, lovindu-i în mod deosebit pe cei săraci. La nivel global, consecințele creșterii inflaționiste riscă să elimine unele țări în curs de dezvoltare cu venituri mai mici de pe calea seculară a convergenței economice.

Toate acestea fac și mai important ca Fed și Congresul să acționeze prompt pentru a se asigura că faza inflaționistă actuală nu ajunge să submineze în mod inutil creșterea economică, să crească inegalitatea și să alimenteze instabilitatea financiară. Este necesară o reducere semnificativă a stimulentelor monetare, care funcționează încă în modul de hiper-urgență, în ciuda momentului nefericit care guvernează trecerea la noul cadru de politică al Fed. Iar parlamentarii americani pot să ajute, acționând cu mai multă forță asupra inițiativelor de creștere a ofertei, atât pentru capital, cât și pentru muncă, care se încadrează direct în domeniul lor. Aceasta înseamnă adoptarea de măsuri pentru modernizarea infrastructurii, creșterea productivității și creșterea participării forței de muncă. Factorii politici ar trebui, de asemenea, să consolideze reglementarea prudențială și supravegherea sectorului financiar, în special a sistemului nebancar. Și, având în vedere presiunile mai mari asupra marjelor de profit corporative și capacitatea superioară a firmelor mari de a face față întreruperilor de aprovizionare, acestea vor trebui să supravegheze atent concentrarea fermă.

Este o veste bună că, după ce inițial și persistent au interpretat greșit dinamica inflației din SUA, mai mulți oficiali ai Fed încep acum să se confrunte cu situația. Fed ar trebui să fie bine îndrumată să prindă din urmă, mai repede, inflația. În caz contrar, va ajunge să fie vinovatul de serviciu iar acest “joc”  va eroda și mai mult credibilitatea politicii sale și va submina și statutul său.

 

Casetă autor:

Mohamed A. El-Erian, președintele Queens’ College, Universitatea din Cambridge, este fost președinte al Consiliului de dezvoltare globală al președintelui american Barack Obama și autorul cărții The Only Game in Town: Central Banks, Instability, and Avoiding the Next Collapse.

 

Copyright: Project Syndicate, 2021.www.project-syndicate.org,

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here