4,38 milioane de persoane fugite din Ucraina trăiesc în Uniunea Europeană cu protecție temporară

Uniunea Europeană găzduia la sfârșitul lunii mai 2026 aproximativ 4,38 milioane de persoane care au fugit din Ucraina după invazia Rusiei și beneficiau de protecție temporară. Germania și Polonia concentrau împreună peste jumătate din total, iar copiii reprezentau aproape 30% dintre beneficiari.

Numărul persoanelor care au fugit din Ucraina și beneficiază de protecție temporară în Uniunea Europeană a rămas relativ stabil în mai 2026. Eurostat a înregistrat 4.380.755 de beneficiari la sfârșitul lunii, cu 7.795 mai mulți decât în aprilie.

Creșterea lunară de 0,2% a fost răspândită în cea mai mare parte a Uniunii. Numărul beneficiarilor a urcat în 22 dintre cele 26 de state pentru care existau date și a scăzut în patru.

Cele mai mari creșteri în cifre absolute au fost înregistrate în Italia, cu 6.250 de persoane, Germania, cu 3.610, și Spania, cu 2.295. Italia a raportat o creștere lunară de 15,3%, influențată și de modul în care autoritățile înregistrează persoanele care își reînnoiesc statutul.

Cele mai mari scăderi au fost raportate de Bulgaria, cu 12.345 de persoane, Polonia, cu 3.750, și Franța, cu 665. Eurostat avertizează că diferențele lunare pot fi influențate de procedurile naționale de radiere și reînnoire, care nu sunt identice în toate statele.

Protecția temporară permite persoanelor strămutate să locuiască legal într-un stat membru fără să parcurgă imediat procedura obișnuită de azil. Statutul le oferă acces la cazare, educație, asistență medicală și piața muncii, în condițiile stabilite de legislația europeană și națională.

Mecanismul a fost activat în martie 2022 pentru persoanele care nu se puteau întoarce în Ucraina după începerea invaziei ruse. El a fost conceput pentru situații în care sosirea unui număr foarte mare de persoane ar putea suprasolicita sistemele naționale de azil.

Germania găzduia la sfârșitul lunii mai 1.283.270 de beneficiari, echivalentul a 29,3% din totalul Uniunii. Polonia avea 967.505 persoane, 22,1% din total, iar Spania 267.400, reprezentând 6,1%.

Germania și Polonia găzduiau astfel împreună peste 2,25 milioane de persoane, mai mult de jumătate dintre toți beneficiarii protecției temporare din Uniunea Europeană. Numerele absolute nu arată însă întreaga presiune suportată de fiecare țară, deoarece populațiile statelor membre diferă considerabil.

Raportat la numărul de locuitori, Slovacia avea cea mai mare proporție, cu 26,8 beneficiari la fiecare 1.000 de persoane. Polonia urma cu 26,5, iar Cipru cu 25,9. Media europeană era de 9,7 beneficiari la 1.000 de locuitori.

Cetățenii ucraineni reprezentau 98,5% dintre persoanele protejate. Mecanismul acoperă însă și anumite persoane de alte cetățenii care locuiau în Ucraina și nu se puteau întoarce în siguranță în țara lor de origine.

Printre beneficiarii care nu aveau cetățenie ucraineană, cele mai numeroase grupuri proveneau din Rusia, cu 11.655 de persoane, Nigeria, cu 4.720, și Azerbaidjan, cu 4.375.

Femeile adulte formau cel mai mare grup, cu 43,4% din total. Mai mult de jumătate dintre ele aveau între 35 și 64 de ani. Copiii reprezentau 29,8% dintre beneficiari, iar bărbații adulți 26,8%.

Structura arată că aproape trei din patru beneficiari erau femei sau copii. Băieții sub 18 ani reprezentau 15,7% din total, iar fetele 14,1%.

Numărul total al persoanelor protejate a crescut ușor, dar ritmul acordării unor statute noi este în scădere. Statele membre au emis 39.860 de noi decizii în mai 2026, cu 3.715 mai puține decât în aprilie.

În primul trimestru al anului, țările Uniunii au acordat 155.640 de noi statute de protecție temporară. Numărul a fost cu 32.300 mai mic decât în ultimul trimestru din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 17,2%.

Reduceri au fost raportate în 22 de state membre. Cele mai mari au fost în Polonia, cu 12.325 de decizii mai puține decât în trimestrul anterior, Cehia, cu 5.905, și Danemarca, cu 2.415.

Din martie 2022, statele membre au acordat protecție temporară unui total de 7,1 milioane de persoane care au fugit din Ucraina. Această cifră reprezintă toate deciziile emise în perioada respectivă, nu numărul persoanelor care beneficiază în prezent de statut.

Diferența apare deoarece unele persoane s-au întors în Ucraina, s-au mutat în alt stat, au trecut la alt tip de permis de ședere sau nu și-au reînnoit protecția. Procedurile prin care statele actualizează registrele diferă și pot produce schimbări bruște în statisticile lunare.

În cursul anului 2025, statele membre au acordat 683.475 de noi statute, cu 14% mai puține decât în 2024. În România, numărul deciziilor noi a scăzut cu 9.695, echivalentul unei reduceri de 26,2% față de anul precedent.

Datele pentru mai sunt incomplete în cazul Cehiei, iar Eurostat a folosit valoarea din aprilie pentru estimarea totalului european. Franța nu include, în general, copiii în statisticile sale, deoarece aceștia pot rămâne în țară fără un permis de protecție temporară.

Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina a fost prelungită până la 4 martie 2027. Până atunci, beneficiarii își pot păstra drepturile fără să depună o cerere individuală de azil, dacă îndeplinesc în continuare condițiile stabilite de mecanism.