UE mobilizează aproape 900 de milioane de euro pentru refacerea serviciilor de bază în Gaza, dar autoritățile palestiniene avertizează că banii nu pot fi folosiți fără acces și retragerea forțelor israeliene

Uniunea Europeană și un grup de state, bănci și organizații internaționale au reunit aproape 900 de milioane de euro pentru primele lucrări de refacere a serviciilor esențiale în Gaza. Două proiecte privind apa și gestionarea deșeurilor ar putea începe prin UNICEF și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, dar autoritățile palestiniene avertizează că finanțarea nu poate produce rezultate fără acces pentru materiale, deschiderea punctelor de trecere și schimbarea situației de securitate.

Inițiativa Team Gaza a fost lansată la Bruxelles în cadrul celei de-a doua reuniuni ministeriale a Grupului donatorilor pentru Palestina, co-prezidată de comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Šuica, și premierul Autorității Palestiniene, Mohammad Mustafa.

Reuniunea a adunat 65 de delegații reprezentând guverne, organizații internaționale, instituții financiare și structuri implicate în administrarea și redresarea Gazei. Scopul este coordonarea finanțărilor existente și evitarea proiectelor suprapuse sau imposibil de implementat.

Pachetul anunțat este de 883,6 milioane de euro, prezentat în intervențiile publice drept o sumă apropiată de 900 de milioane de euro sau aproximativ un miliard de dolari. Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții ar urma să contribuie împreună cu aproximativ 257 de milioane de euro.

Printre participanți se află Spania, Danemarca, Regatul Unit, Germania, Norvegia, Finlanda, Italia, Țările de Jos, Franța, Japonia, Elveția, Suedia și Belgia, alături de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială. Australia, Canada și Irlanda și-au exprimat intenția de a se alătura.

Banii nu sunt destinați încă reconstrucției complete a Gazei. Ei vizează „redresarea timpurie”, adică lucrările care pot readuce apa, canalizarea, energia, serviciile medicale și gestionarea deșeurilor înaintea reconstruirii pe scară largă a locuințelor, drumurilor și infrastructurii publice.

Dubravka Šuica a declarat că două proiecte privind apa și deșeurile sunt deja pregătite pentru implementare prin UNICEF și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Comisarul a spus că, în timpul unei vizite recente în Israel, a obținut acordul pentru continuarea acțiunilor necesare accesului acestor proiecte.

„Fără apă și fără canalizare, nu poate exista viață umană sustenabilă”, a spus Šuica. Ea a precizat că următoarea etapă este garantarea accesului și siguranței personalului, materialelor și echipamentelor care trebuie introduse în Gaza.

Comisia nu a publicat valoarea separată a celor două proiecte, localizarea exactă, calendarul lucrărilor sau cantitatea de materiale care ar urma să intre. Implementarea va depinde de coordonarea cu autoritățile israeliene, Autoritatea Palestiniană și structurile care participă la administrarea Gazei.

Șuica a arătat că pachetul actual este mult mai mic decât necesarul total. Evaluarea rapidă realizată de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială estimează nevoile de redresare și reconstrucție la aproximativ 70 de miliarde de euro.

„Condițiile nu sunt îndeplinite pentru reconstrucția completă”, a spus comisarul. Ea a susținut însă că unele intervenții de început pot fi lansate, în special pentru apă și deșeuri, dacă există acorduri practice privind accesul.

Premierul palestinian a avertizat că disponibilitatea banilor nu este suficientă. „Nu se va întâmpla mare lucru până când nu va exista o retragere israeliană din zonele palestiniene. Dacă acest lucru nu se întâmplă, problema va rămâne, iar chiar dacă banii există, nu vor exista prea multe progrese”, a spus Mohammad Mustafa.

El a invocat experiența reconstrucției de după conflictul din 2014, când proiectele au avansat lent din cauza restricțiilor asupra Gazei. Premierul a cerut deschiderea tuturor punctelor de trecere și intrarea fără obstacole a ajutorului umanitar, bunurilor comerciale și materialelor de construcție.

Mustafa a spus că situația trebuie tratată ca o urgență, nu prin proceduri obișnuite. El a indicat lipsa serviciilor medicale, a educației, a protecției pentru familii și a condițiilor normale de viață pentru populația din Gaza.

Autoritatea Palestiniană continuă să furnizeze unele servicii, inclusiv în educație. Potrivit premierului, peste 40.000 de elevi din Gaza au susținut recent examenul palestinian de absolvire a liceului, iar numărul total al elevilor din Gaza care au participat la acest examen în ultimii trei ani a ajuns la aproximativ 104.000.

Guvernul palestinian vrea ca redresarea Gazei să ducă la reunificarea administrativă cu Cisiordania. Mustafa a cerut construirea unor instituții palestiniene unificate și revenirea treptată a responsabilităților guvernamentale în Gaza sub conducerea Autorității Palestiniene.

Planul palestinian pentru următoarele 18 luni include cinci direcții: protejarea comunităților vulnerabile, consolidarea instituțiilor și a statului de drept, refacerea Gazei și restabilirea treptată a administrației, dezvoltarea economiei și securității alimentare și energetice și intensificarea demersurilor pentru recunoașterea statului palestinian.

Premierul a prezentat și stadiul reformelor cerute de UE în schimbul sprijinului financiar. Matricea convenită cu Uniunea Europeană conține patru piloni și 53 de jaloane, iar guvernul palestinian susține că majoritatea măsurilor au fost finalizate, celelalte aflându-se într-un stadiu avansat.

În finanțele publice, reformele privesc controlul cheltuielilor, administrarea datoriei, reducerea riscurilor fiscale și diminuarea sumelor pe care Autoritatea Palestiniană trebuie să le acopere pentru electricitate, apă și alte servicii furnizate prin Israel.

În protecția socială, guvernul spune că a înlocuit schemele fragmentate cu un sistem unic bazat pe nevoile beneficiarilor și controlat printr-o platformă digitală. Mustafa a anunțat că un audit internațional recent a confirmat aplicarea noului sistem.

Comisia verifică în special dacă prestațiile sociale sunt acordate pe baza vulnerabilității și a nevoilor familiale, fără ca plățile să fie determinate de statutul de deținut sau de alte criterii controversate. Šuica a spus că rezultatele auditului trebuie să confirme că banii ajung la persoanele care au nevoie de sprijin.

În educație, Autoritatea Palestiniană a revizuit manualele pentru clasele I-IV. Comisia a identificat progrese privind alinierea la standardele UNESCO și includerea gândirii critice, științei, toleranței, responsabilității civice și coexistenței pașnice, dar a cerut continuarea lucrărilor pentru celelalte clase.

Mustafa a anunțat și organizarea alegerilor legislative palestiniene la 28 noiembrie 2026. El a spus că alegerile municipale au fost deja desfășurate în mai multe zone, inclusiv la Deir al-Balah, în Gaza.

Situația financiară a Autorității Palestiniene rămâne însă critică. UE și guvernul palestinian au cerut eliberarea veniturilor fiscale colectate de Israel în numele palestinienilor, cunoscute drept venituri de compensare sau clearance revenues.

Aceste venituri sunt folosite pentru plata salariilor și finanțarea serviciilor publice. Reținerea lor reduce capacitatea Autorității Palestiniene de a plăti angajații, furnizorii, spitalele, școlile și programele sociale.

Prin mecanismul PEGASE, creat în 2008, 21 de donatori au canalizat până acum peste 3,8 miliarde de euro către palestinieni. Comisia a angajat 310 milioane de euro pentru 2026 și 2027, iar alte 41,7 milioane de euro au fost mobilizate de 11 parteneri de la prima reuniune a Grupului donatorilor.

Mustafa a cerut sprijin bugetar imediat și previzibil, precum și transformarea acordului comercial interimar dintre UE și Autoritatea Palestiniană, aflat în vigoare din 1997, într-un acord de asociere complet.

Premierul a mai susținut că actualul model economic stabilit prin Protocolul de la Paris, anexă a acordurilor de la Oslo, nu mai oferă o bază funcțională pentru economia palestiniană, din cauza reținerii veniturilor, restricțiilor bancare și limitelor impuse circulației oamenilor și mărfurilor.

În cazul în care actuala uniune vamală nu mai poate funcționa, el a cerut sprijin internațional pentru crearea unui sistem vamal palestinian independent. Mustafa a menționat și posibilitatea dezvoltării treptate a unei monede palestiniene, eventual legată de euro sau dolar, și transformarea Autorității Monetare Palestiniene într-o bancă centrală.

Aceste cereri nu fac parte din pachetul financiar aprobat la reuniune și nu reprezintă decizii ale Uniunii Europene. Ele au fost prezentate de premierul palestinian ca opțiuni pentru reducerea dependenței economice față de Israel.

Comisia a precizat că sprijinul pentru redresarea Gazei depinde de menținerea încetării focului, acces sigur și previzibil, coordonarea cu Israelul și Autoritatea Palestiniană și aplicarea rezoluției relevante a Consiliului de Securitate al ONU.

Inițiativa Team Gaza rămâne deschisă altor donatori. Primele rezultate vor depinde de momentul în care cele două proiecte pentru apă și deșeuri pot începe și de capacitatea partenerilor de a introduce personal, echipamente și materiale în Gaza.