60% dintre susținătorii CDU/CSU și SPD din Germania văd China ca rival sau adversar

Șase din zece susținători ai principalelor partide ale actualei coaliții germane, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau un adversar, iar Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de Beijing dintre cele 15 țări europene incluse într-un sondaj al European Council on Foreign Relations.

Percepția publică din Germania asupra Chinei diferă vizibil de cea înregistrată în mai multe alte state europene. Potrivit sondajului folosit de European Council on Foreign Relations, germanii sunt cei mai sceptici dintre respondenții celor 15 țări incluse în cercetare.

În rândul susținătorilor Uniunii Creștin-Democrate și Uniunii Creștin-Sociale, precum și al Partidului Social-Democrat, 60% consideră China un rival sau un adversar. Cele două formațiuni reprezintă principalele componente ale guvernării germane.

Situația este diferită în sudul Europei. În Italia, 56% dintre respondenți descriu China drept partener necesar sau aliat, iar în Spania proporția ajunge la 65%. Publicul francez este prezentat de analiză drept cel mai apropiat de poziția sceptică înregistrată în Germania.

Sondajul ECFR a fost realizat în mai 2026 în Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit. Cercetarea a inclus 19.481 de respondenți, dintre care 2.138 în Germania. ECFR)

Rezultatele apar într-un moment în care politica germană față de China este supusă unor presiuni economice tot mai mari. Autoarele analizei ECFR arată că reticența factorilor de decizie de la Berlin a limitat până acum susținerea Germaniei pentru măsuri comerciale europene mai ferme.

Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut recent Comisiei Europene măsuri mai puternice și utilizarea mai rapidă a instrumentelor de apărare comercială față de China, potrivit analizei. Germania nu s-a alăturat demersului și a continuat să susțină consolidarea unor relații industriale cu Beijingul.

Atitudinea Berlinului începe însă să se modifice. Autorii apreciază că Germania nu mai blochează o abordare europeană mai fermă și a acceptat prudent o serie de inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene.

Consiliul European din iunie a cerut accelerarea măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE. Liderii europeni au susținut continuarea tranziției curate și a decarbonizării și au cerut noi progrese pentru reînnoirea industriei europene.Consilium)

Comentariul ECFR leagă schimbarea de poziție și de deteriorarea situației unor sectoare industriale germane. Potrivit datelor citate de autoare, industria prelucrătoare din Germania a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025 și continuă să piardă aproximativ 10.000 de posturi în fiecare lună.

Industria auto este prezentată drept sectorul care suportă cele mai mari costuri. Producătorii germani sunt confruntați atât cu pierderea pozițiilor pe piața chineză, cât și cu concurența tot mai puternică a companiilor chineze pe piețele europene și internaționale.

Această situație modifică relația tradițională dintre politica industrială germană și China. Timp de mai mulți ani, accesul la piața chineză și integrarea lanțurilor de producție au determinat o parte importantă a industriei germane să susțină menținerea unor relații economice strânse cu Beijingul.

Creșterea capacităților industriale chineze și concurența în sectoare precum automobilele electrice, bateriile și tehnologiile energetice au adăugat însă problema dependențelor la dezbaterea privind accesul la piață.

ECFR susține că opiniile alegătorilor permit guvernului german să adopte măsuri mai ferme fără riscul evident al unei reacții negative din partea majorității propriului electorat. Această concluzie este o interpretare politică a autoarelor și nu rezultă automat din datele sondajului.

Atitudinea față de China nu înseamnă nici respingerea tranziției energetice. Datele citate de ECFR arată că 57% dintre respondenții germani susțin investițiile în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei.

În cele 15 țări analizate, proporția celor care susțin prioritizarea energiei regenerabile și a tehnologiilor curate ajunge la 61%. Pentru autoare, cele două rezultate indică posibilitatea combinării tranziției energetice cu reducerea dependenței de furnizori chinezi.

O asemenea politică ar presupune susținerea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și bateriile, în paralel cu investițiile necesare electrificării. ECFR argumentează că dezvoltarea industriei europene ar putea limita apariția unor noi dependențe față de China în sectoarele create de tranziția energetică.

Analiza nu demonstrează că alegătorii susțin anumite instrumente comerciale concrete, tarife sau restricții împotriva companiilor chineze. Întrebările privind percepția Chinei și sprijinul pentru energia regenerabilă nu pot fi transformate automat într-un mandat pentru o anumită politică comercială.

Nici calificarea Chinei drept rival sau adversar nu înseamnă că respondenții susțin întreruperea relațiilor economice. Germania și China rămân legate prin fluxuri comerciale, investiții și lanțuri industriale în care o separare rapidă ar avea costuri pentru companii și consumatori.

Dezbaterea europeană s-a concentrat în ultimii ani asupra reducerii riscurilor în sectoarele considerate strategice, fără urmărirea unei separări complete a celor două economii. Protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene fac parte din această abordare.

Presiunea nu vine exclusiv din competiția comercială. În martie 2026, Consiliul UE a introdus sancțiuni împotriva unor entități și persoane implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre, inclusiv două companii din China. Una dintre acestea a fost asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase state membre între 2022 și 2023.Consilium)

Pentru Germania, schimbarea percepției publice intervine astfel într-un context în care relația cu Beijingul include simultan comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice.

ECFR consideră că guvernul german ar putea folosi acest context pentru a susține o abordare europeană mai fermă, combinând electrificarea economiei cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor.

Autorii avertizează împotriva amânării unor asemenea decizii și susțin că deteriorarea competitivității industriale ar putea produce în cele din urmă costuri politice pentru guverne. Aceasta este poziția analizei ECFR și nu o prognoză confirmată privind comportamentul electoral.

European Council on Foreign Relations este un think tank european independent care cercetează politica externă și relațiile internaționale. Organizația nu adoptă poziții colective, iar publicațiile sale reprezintă opiniile autorilor.

Comentariul publicat la 6 august 2026 este semnat de Nele Anders, Senior Advocacy Officer, și Nina Schmelzer, Research Assistant în cadrul inițiativei DARE. Analiza folosește rezultatele unui sondaj european mai amplu realizat în mai 2026 și le aplică dezbaterii privind politica Germaniei față de China.