Aproape toți europenii chestionați, 94%, consideră că statele membre ar trebui să se ajute atunci când un dezastru depășește capacitatea unei țări de a răspunde singură, iar 91% susțin consolidarea acțiunii coordonate a Uniunii pentru viitoarele crize. Rezultatele Eurobarometrului privind protecția civilă, publicate vineri, 30 octombrie, de Comisia Europeană, arată un sprijin larg pentru cooperare, deși procentele din România sunt sub media europeană.
Pe scurt
-
94% dintre respondenții din UE consideră că statele membre trebuie să se ajute atunci când un dezastru depășește capacitatea unei țări de a răspunde singură.
-
91% susțin consolidarea acțiunii coordonate a UE pentru viitoare dezastre și crize. Separat, tot 91% sprijină acordarea de ajutor țărilor din afara Uniunii în situații similare.
-
În România, sprijinul pentru ajutorul între statele membre este de 81%, pentru consolidarea coordonării de 78%, iar pentru ajutorul acordat țărilor din afara UE de 80%.
-
Ancheta a inclus 26.456 de persoane de cel puțin 15 ani din UE, dintre care 1.045 în România. Interviurile românești s-au desfășurat între 26 mai și 15 iunie 2026.
-
Comisia leagă rezultatele de pregătirea pentru crize și de cele 20 de recomandări ale unui panel de cetățeni, care vor fi prezentate la Forumul european de protecție civilă din 3–4 noiembrie.
În România, 81% dintre respondenți sunt de acord cu ajutorul între statele membre în cazul unui dezastru prea mare pentru a fi gestionat doar cu resurse naționale. Consolidarea acțiunii coordonate a UE este susținută de 78%, iar 75% consideră important rolul Uniunii în coordonarea răspunsului la dezastre în Europa și în alte țări. La nivel european, această ultimă proporție este de 91%.
Sprijinul pentru solidaritate depășește granițele Uniunii. La o întrebare separată, 91% dintre respondenții din UE și 80% dintre cei din România consideră că statele membre ar trebui să ajute și țările din afara Uniunii atunci când un dezastru le depășește capacitatea de intervenție. Procentele măsoară acordul cu principii de cooperare și nu reprezintă aprobarea unui buget sau a unei operațiuni concrete.
Ancheta, realizată de Verian Belgium, a inclus 26.456 de persoane de cel puțin 15 ani din cele 27 de state membre. Specificațiile tehnice ale raportului integral indică perioada generală de teren 26 mai–24 iunie 2026, cu începerea mai devreme în Malta, la 22 mai. În România au fost intervievate 1.045 de persoane, între 26 mai și 15 iunie. Au fost folosite interviuri față în față, inclusiv prin conexiune video în cinci state, și ponderări pentru structura populației și pentru calcularea mediei UE.
Rezultatele sunt publicate în contextul în care Comisia încearcă să lege intervenția de urgență de prevenție și pregătire. Strategia Uniunii pentru pregătire, adoptată în martie 2025, cuprinde 63 de acțiuni și urmărește implicarea autorităților, companiilor, organizațiilor și cetățenilor în anticiparea și gestionarea crizelor.
Instrumentul prin care se mobilizează ajutorul este Mecanismul de protecție civilă al UE. O țară afectată poate solicita asistență, iar Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență facilitează trimiterea echipelor, echipamentelor sau expertizei disponibile. Potrivit Comisiei, mecanismul reunește cele 27 de state membre și alte zece state participante și a fost activat de peste 900 de ori pentru solicitări venite din 160 de țări.
Un panel european de 150 de cetățeni, organizat în cursul anului 2026, a formulat 20 de recomandări privind comunicarea în criză, incluziunea, autonomia gospodăriilor, voluntariatul și educația pentru situații de urgență. Acestea urmează să fie prezentate la Forumul european de protecție civilă din 3–4 noiembrie și să contribuie la activitatea ulterioară a Comisiei în cadrul strategiei de pregătire.
