Aerul condiționat consumă de două ori mai multă energie în gospodăriile UE, dar încă rămâne mult sub încălzire

Energia folosită pentru răcirea locuințelor din Uniunea Europeană s-a dublat între 2018 și 2024, semn că aerul condiționat devine o parte tot mai importantă a felului în care gospodăriile europene se adaptează la căldură. Eurostat arată că gospodăriile din UE au consumat 80,4 mii terajouli pentru răcirea spațiilor în 2024, față de 40,5 mii terajouli în 2018.

Pe scurt

1. Consumul de energie pentru răcirea locuințelor din UE s-a dublat între 2018 și 2024.

2. În 2024, gospodăriile europene au folosit 80,4 mii terajouli pentru răcire.

3. Răcirea reprezintă încă doar 0,8% din consumul final de energie al gospodăriilor din UE.

4. Încălzirea locuințelor rămâne principala utilizare a energiei casnice, cu 61,5% din consumul sectorului rezidențial.

Creșterea consumului pentru răcire este constantă pe termen mediu. Eurostat arată că, între 2018 și 2024, consumul a crescut în fiecare an, cu două excepții: 2020, când a scăzut cu 2,5% față de anul anterior, și 2023, când a scăzut cu 1,9%. În 2024, consumul a ajuns la cel mai ridicat nivel din seria prezentată de Eurostat.

Țările cu cel mai mare consum total pentru răcirea locuințelor sunt cele unde populația, clima și folosirea aerului condiționat se combină. Italia a avut cel mai mare consum, 26,3 mii terajouli, urmată de Spania, cu 14,3 mii terajouli, și Grecia, cu 11,9 mii terajouli. Aceste cifre arată unde răcirea locuințelor cântărește cel mai mult în termeni absoluți în consumul energetic al gospodăriilor.

Imaginea se schimbă dacă este analizată ponderea răcirii în consumul final de energie al gospodăriilor. Cipru și Malta sunt de departe pe primul loc, cu 16,0% și 15,0% din energia casnică folosită pentru răcire. Grecia are 7,4%, în timp ce Spania și Italia, deși au consumuri totale mari, au ponderi mai mici, de 2,5% și 2,3%.

Diferența dintre total și pondere este importantă. O țară mare poate consuma multă energie pentru aer condiționat, dar răcirea să rămână o parte relativ mică din consumul total al gospodăriilor. În insulele mediteraneene, unde cererea de răcire este mai frecventă și încălzirea are o pondere mai mică, aerul condiționat ocupă o parte mult mai vizibilă din energia folosită acasă.

Răcirea crește, dar structura consumului casnic din UE rămâne dominată de încălzire. În 2024, gospodăriile au reprezentat 26,0% din consumul final de energie al Uniunii Europene. Din energia folosită în sectorul rezidențial, 61,5% a mers pentru încălzirea locuințelor, 15,6% pentru încălzirea apei, 14,8% pentru iluminat și aparate electrice, 6,4% pentru gătit, 0,8% pentru răcire și 0,9% pentru alte utilizări.

Încălzirea spațiilor și a apei a reprezentat împreună 77,1% din energia consumată de gospodării. Această cifră arată de ce politicile privind renovarea clădirilor, izolarea locuințelor, sistemele de încălzire, eficiența energetică și accesul la energie rămân decisive pentru facturi și pentru reducerea consumului, chiar dacă aerul condiționat crește rapid.

Eurostat arată și mari diferențe între state în folosirea energiei pentru încălzire. Cele mai mici ponderi ale energiei folosite pentru încălzirea locuințelor au fost în Malta, 20,0%, Portugalia, 28,8%, și Cipru, 30,9%. Cele mai mari au fost în Luxemburg, 76,5%, Estonia, 73,0%, Belgia, 71,2%, și Ungaria, 69,6%. Clima, tipul locuințelor, sistemele energetice și obiceiurile de consum explică o parte importantă a acestor diferențe.

Mixul de energie folosit de gospodării rămâne divers. În 2024, gazul natural a acoperit 29,4% din consumul final de energie în locuințele UE, electricitatea 26,9%, sursele regenerabile și biocombustibilii 22,8%, produsele petroliere 10,4%, căldura livrată prin sisteme de termoficare 8,5%, iar combustibilii solizi fosili 1,9%.

Pentru încălzirea locuințelor, gazul natural și sursele regenerabile sunt cele mai importante. La nivelul UE, gazul a acoperit 34,7% din energia folosită pentru încălzirea spațiilor, iar regenerabilele 32,3%. În unele țări, regenerabilele domină încălzirea locuințelor: Portugalia are 86,6%, Croația 61,9%, Malta 61,7%, Bulgaria 60,2% și Slovenia 57,5%. În alte state, gazul rămâne central, cu 70,3% în Țările de Jos, 57,8% în Italia și 53,2% în Ungaria.

Răcirea este alimentată integral de electricitate în statisticile Eurostat. Aceasta înseamnă că extinderea aerului condiționat va pune presiune în special pe sistemele electrice, mai ales în zilele caniculare, când cererea poate crește rapid. În același timp, dacă electricitatea este produsă tot mai mult din surse regenerabile, impactul climatic al răcirii poate depinde de ritmul decarbonizării rețelelor.

Datele Eurostat arată o schimbare lentă, dar clară, în consumul energetic al locuințelor europene. Încălzirea rămâne principala povară energetică a gospodăriilor, însă răcirea devine tot mai relevantă pe măsură ce verile sunt mai calde și aerul condiționat se răspândește. Pentru UE, aceasta adaugă o nouă dimensiune politicilor de eficiență energetică: locuințele trebuie să consume mai puțin iarna pentru încălzire, dar și vara pentru răcire.