Cazul unui fost membru PEGA readuce Pegasus în plenul Parlamentului European

Cazul fostului eurodeputat grec Stelios Kouloglou a readus Pegasus pe agenda plenului Parlamentului European, după ce The Left și Greens/EFA au cerut o dezbatere în urma informațiilor că acesta a fost infectat cu spyware în perioada în care făcea parte din comisia PEGA. The Left spune că cererea de dezbatere a fost adoptată cu o majoritate de doar opt voturi.

Pe scurt

1. Stelios Kouloglou, fost eurodeputat The Left, a fost identificat ca victimă Pegasus în perioada în care era membru al comisiei PEGA.

2. Comisia PEGA investiga folosirea Pegasus și a altor programe spyware în Europa.

3. The Left și Greens/EFA au cerut o dezbatere în plenul Parlamentului European în această săptămână.

4. The Left spune că dezbaterea a fost introdusă pe agendă cu opt voturi diferență.

5. Grupul cere anchete în Grecia, Belgia și la nivelul UE, răspundere pentru cei implicați și reguli obligatorii împotriva spyware-ului malițios.

Legătura directă dintre cazul Kouloglou și ce a făcut Parlamentul European în această săptămână este procedurală și politică: informațiile despre infectarea telefonului său au fost motivul invocat de The Left și Greens/EFA pentru a cere dezbaterea în plen. Nu rezultă din sursele disponibile că Parlamentul a redeschis formal ancheta PEGA, a creat o nouă comisie sau a adoptat o nouă rezoluție.

Stelios Kouloglou a fost membru al comisiei PEGA, structura de anchetă a Parlamentului European care a investigat folosirea Pegasus și a altor programe spyware în statele membre. În 2023, Parlamentul a adoptat raportul și recomandările comisiei PEGA, iar The Left amintește că eurodeputații au condamnat atunci folosirea ilegală a spyware-ului de către guverne în Polonia, Ungaria, Grecia și Spania.

Citizen Lab a publicat la 3 iulie 2026 o analiză potrivit căreia telefonul lui Kouloglou a fost infectat cu Pegasus în perioada în care acesta lucra în comisia PEGA. Cercetătorii spun că atacatorii ar fi putut avea acces la documente confidențiale și deliberări ale comisiei.

Reuters a relatat că telefonul fostului eurodeputat ar fi fost compromis de cel puțin trei ori între octombrie 2022 și martie 2023, iar Citizen Lab nu a identificat public cine a folosit Pegasus împotriva lui Kouloglou. Wired a scris că acesta este primul caz cunoscut în care un membru al comisiei PEGA a fost identificat ca țintă Pegasus în timp ce făcea parte din comisie.

Cazul este sensibil pentru Parlament deoarece persoana vizată făcea parte chiar din comisia care ancheta abuzurile cu spyware. Dacă un membru al comisiei a fost infectat în timpul anchetei, problema nu mai privește doar dreptul individual la viață privată, ci și protecția activității parlamentare, confidențialitatea documentelor și independența unei comisii de anchetă.

The Left afirmă că a cerut dezbaterea împreună cu Greens/EFA după aceste informații. Grupul critică EPP, PfE, ECR și ESN, despre care spune că nu au susținut introducerea subiectului pe agenda plenului.

Elena Kountoura, eurodeputată Syriza din Grecia, a spus că apărarea membrilor Parlamentului de ingerințe este legată de independența comisiilor de anchetă și de credibilitatea Parlamentului European. Ea a cerut o investigație completă de către autoritățile competente din Grecia, Belgia și Uniunea Europeană, tragerea la răspundere a celor responsabili și adoptarea unor măsuri obligatorii pentru interzicerea spyware-ului malițios în Europa.

Pegasus este un program spyware dezvoltat de NSO Group. Relatările despre cazul Kouloglou subliniază că astfel de instrumente pot compromite telefoane și pot oferi acces la date, comunicații și funcții ale dispozitivului fără ca utilizatorul să observe atacul.

The Left susține că programe precum Pegasus nu pot fi compatibile cu drepturile fundamentale și cere Comisiei Europene și Consiliului să acționeze. Grupul solicită consecințe mai dure pentru statele membre și legislație urgentă care să reglementeze strict spyware-ul, în linie cu cererile comisiei PEGA.

Cazul Kouloglou pune din nou presiune pe instituțiile UE după raportul PEGA din 2023. Problema centrală este dacă Uniunea poate impune reguli efective atunci când spyware-ul este folosit împotriva politicienilor, jurnaliștilor sau persoanelor implicate în anchete publice, inclusiv în interiorul Parlamentului European.