Alegerile din Armenia îi dau lui Nikol Pashinyan majoritate parlamentară, dar nu și voturile pentru schimbarea Constituției

Premierul armean Nikol Pashinyan a câștigat alegerile parlamentare de duminică, iar partidul său, Civil Contract, ar urma să obțină o majoritate confortabilă în noul parlament, potrivit unei analize publicate de Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate. Rezultatul întărește direcția pro-europeană și pro-independență a guvernului de la Erevan, dar nu îi oferă lui Pashinyan majoritatea constituțională necesară pentru a convoca un referendum privind o nouă Constituție.

Pe scurt

1. Civil Contract a obținut 49,8% din voturi și ar urma să aibă 64 de mandate în noul parlament.

2. Pashinyan nu are majoritatea constituțională necesară pentru convocarea unui referendum constituțional.

3. Azerbaidjanul a prezentat schimbarea Constituției armene drept condiție pentru semnarea unui tratat de pace.

4. Rusia a încercat să reducă amploarea victoriei lui Pashinyan prin presiuni economice, manipulare informațională și sprijin pentru actori politici apropiați de Moscova, potrivit analizei EUISS.

5. Uniunea Europeană este îndemnată să susțină consolidarea democratică a Armeniei, procesul de pace și reducerea dependențelor față de Rusia.

Analiza EUISS descrie victoria lui Pashinyan ca pe o validare a viziunii sale despre o „Armenie reală”, democratică, sigură și independentă în granițele actuale. Civil Contract a câștigat 49,8% din voturi și ar urma să aibă 64 de mandate, suficient pentru o majoritate parlamentară, dar insuficient pentru pragul constituțional care i-ar permite premierului să convoace singur un referendum privind o nouă Constituție.

Miza depășește politica internă. Potrivit analizei, noua Constituție ar urma să elimine o referire considerată problematică la o decizie anterioară privind unificarea cu Nagorno-Karabakh, iar Azerbaidjanul a transformat această modificare într-o condiție pentru semnarea acordului de pace. EUISS avertizează că procesul de pace ar putea să stagneze sau să se prăbușească dacă acest blocaj nu este depășit.

Rezultatul vine după pierderea Nagorno-Karabakh în 2023, moment care a schimbat radical politica armeană. Regiunea, locuită anterior de peste 100.000 de armeni, a fost recucerită de Azerbaidjan după decenii de conflict, iar populația armeană a fost forțată să plece. În acest context, analiza arată că opoziția nu a reușit să ofere o alternativă credibilă la linia lui Pashinyan.

Principalul rival electoral a fost blocul Strong Armenia, susținut de omul de afaceri Samvel Karapetyan, care a obținut 23,2% din voturi. Armenia Alliance, condusă de fostul președinte Robert Kocharyan, a primit 9,9%, în timp ce Prosperous Armenia, partid condus de Gagik Tsarukyan, a ratat la limită pragul electoral de 4%, potrivit aceleiași analize.

EUISS notează că opoziția formată în jurul Strong Armenia și Armenia Alliance a construit campania pe nostalgie istorică, pe temeri legate de eventuale concesii către Azerbaidjan și pe promisiunea refacerii relațiilor cu Rusia. Analiza menționează și acuzații privind cumpărarea de voturi, mobilizarea diasporei armene din Rusia și un posibil sprijin al Kremlinului pentru opoziția radicală.

Pentru Moscova, alegerile din Armenia au devenit o miză geopolitică în Caucazul de Sud. Analiza susține că Rusia a încercat să limiteze câștigurile partidului lui Pashinyan și să pună sub semnul întrebării legitimitatea rezultatului, folosind tactici de manipulare informațională, organizații cu activități sociale și de ajutorare, embargouri selective asupra unor produse armenești și amenințări legate de aprovizionarea cu gaz și produse petroliere.

Presiunea economică a vizat produse precum brandy, vin, apă minerală, produse agricole și flori, pentru care autoritățile ruse au invocat protecția consumatorilor. EUISS interpretează aceste măsuri ca pe o încercare de a le reaminti alegătorilor armeni dependențele economice existente față de Rusia.

Uniunea Europeană a sprijinit înaintea scrutinului direcția asumată de Pashinyan. Potrivit analizei, UE a organizat primul summit UE-Armenia la Erevan luna trecută, a trimis înaintea alegerilor o echipă de răspuns hibrid pentru protejarea integrității votului și pregătește desfășurarea EUPM Armenia, o nouă misiune din cadrul politicii de securitate și apărare comune, inspirată de un model similar aplicat în Republica Moldova.

Comisia Europeană a anunțat și un pachet de asistență financiară de 50 de milioane de euro, împreună cu măsuri practice pentru protejarea Armeniei de presiunea economică a Moscovei. EUISS avertizează însă că Uniunea Europeană nu ar trebui să considere victoria lui Pashinyan drept finalul crizei politice.

Analiza recomandă Uniunii Europene să acționeze pe trei direcții: consolidarea instituțiilor democratice din Armenia, susținerea eforturilor de pace și reducerea dependențelor față de Rusia. În plan intern, EUISS notează că Pashinyan are o viziune politică pe care UE o poate sprijini, dar stilul său politic personalizat riscă să slăbească instituțiile dacă nu este dublat de construcție democratică.

Pe dosarul păcii, EUISS susține că proiectele de conectivitate pot crește costurile politice și economice ale unei rupturi între Armenia și Azerbaidjan. Uniunea Europeană are instrumente pentru a finanța infrastructură și pentru a administra fluxuri comerciale fără a afecta suveranitatea părților, arată analiza.

Riscul cel mai grav rămâne reluarea conflictului. EUISS avertizează că eșecul procesului de pace ar putea deschide calea unui nou conflict și chiar a unei încercări azere de a ocupa provincia armeană Syunik, pentru a crea prin forță un coridor terestru spre exclava Nakhchivan.