Alianța pentru Sănătate și Mediu cere limite obligatorii de zgomot în UE pentru protejarea somnului și a inimii

Alianța pentru Sănătate și Mediu (HEAL) solicită introducerea unor limite obligatorii de expunere la zgomot în Uniunea Europeană, bazate pe recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a proteja somnul și sănătatea cardiovasculară a locuitorilor orașelor. Organizația cere ca reducerea traficului și protecția locuințelor să fie însoțite de reguli mai ferme și de finanțare pentru aplicarea lor.

HEAL readuce recomandările în atenție printr-un infografic al proiectului UBDPolicy, finanțat prin programul european Orizont Europa. Materialul reia o analiză publicată în mai 2026, care prezintă efectele zgomotului urban și intervenții ale orașelor europene. Solicitările sunt recomandări ale autorilor, nu măsuri adoptate de UE.

Evaluarea din 2025 a Agenției Europene de Mediu (AEM), bazată pe raportarea din 2022, estimează 92 de milioane de persoane expuse zgomotului rutier peste 55 dB și 4,6 milioane cu tulburări severe de somn provocate de zgomotul transporturilor. Estimările privesc țările europene analizate, nu exclusiv UE.

Efectele depășesc disconfortul produs de o stradă aglomerată. Expunerea persistentă poate declanșa reacții de stres inclusiv în timpul somnului, explică autorii analizei HEAL. Organizația Mondială a Sănătății identifică riscuri crescute de hipertensiune, cardiopatie ischemică și tulburări de somn, precum și afectarea capacităților cognitive. Copiii, vârstnicii și persoanele cu probleme de sănătate sunt printre grupurile vulnerabile evidențiate de HEAL.

Valoarea de 55 dB folosită în raportarea europeană nu reprezintă o graniță universală între zgomot sigur și zgomot periculos. Pentru traficul rutier, OMS recomandă expuneri sub 53 dB pentru indicatorul zi-seară-noapte și sub 45 dB pentru cel nocturn. Sunt indicatori ai expunerii pe termen lung, nu măsurători ale unui claxon sau ale trecerii unui singur camion.

Directiva europeană privind zgomotul ambiental cere hărți și planuri de acțiune la fiecare cinci ani pentru aglomerările cu peste 100.000 de locuitori și pentru marile infrastructuri de transport. Publicul trebuie consultat la elaborarea planurilor. Directiva nu fixează însă valori-limită comune de expunere și nici măsurile pe care autoritățile trebuie să le aleagă; aceste decizii revin autorităților competente din statele membre.

HEAL propune schimbarea acestui cadru prin introducerea unor „limite obligatorii de expunere, bazate pe protecția sănătății”. Autorii cer și termene mai clare, obiective pentru planurile de acțiune și cerințe de raportare mai solide. Recomandarea urmărește să transforme informația despre zonele zgomotoase în obligații mai precise de reducere a expunerii.

Pentru orașe, intervențiile propuse acționează în puncte diferite ale problemei. Reducerea traficului prin transport public, mers pe jos și bicicletă vizează sursa zgomotului. Carosabilul cu emisii sonore reduse și modernizarea șinelor urmăresc diminuarea zgomotului produs de circulație, iar barierele acustice și izolarea locuințelor reduc expunerea celor care locuiesc în apropiere. OMS include reducerea fluxurilor de trafic, adaptarea suprafețelor rutiere și izolarea clădirilor între intervențiile recomandate.

Protecția locuințelor are și o dimensiune socială. HEAL arată că persoanele cu venituri mai mici pot fi mai expuse deoarece locuiesc în apropierea arterelor intens circulate. Autorii cer finanțare dedicată izolării fonice a locuințelor sociale și a celor ocupate de gospodării cu venituri reduse, alături de investiții în spații verzi și zone liniștite.

Parisul oferă un exemplu de combinare a măsurilor. Primăria raportează o reducere de aproximativ doi decibeli a zgomotului rutier prin aplicarea planului din 2015–2020. Planul pentru 2021–2026 include limitarea vitezei, îmbrăcăminți rutiere fonoabsorbante și controlul vehiculelor zgomotoase.

În UE, numărul persoanelor puternic deranjate de zgomotul transporturilor a scăzut cu doar aproximativ 3% între 2017 și 2022, estimează AEM. Obiectivul indicativ pentru 2030 este o reducere de 30% față de 2017, iar agenția consideră improbabilă atingerea lui fără măsuri suplimentare.