Platformele de comerț electronic ar urma să preia răspunderea vamală pentru importurile vândute consumatorilor din UE

Platformele de comerț electronic care facilitează vânzarea de mărfuri din afara UE ar urma să răspundă ca importatori pentru formalitățile vamale și plata taxelor, potrivit reformei discutate în plenul Parlamentului European. Textul mută aceste obligații de la cumpărătorul final către operatorul comercial și introduce sancțiuni progresive pentru încălcările sistematice. Votul final al eurodeputaților este programat pentru 16 septembrie.

Noua definiție a importatorului pentru vânzări la distanță acoperă persoana care furnizează mărfurile sau facilitează vânzarea. Pentru platformele vizate, rolul de intermediar nu ar mai exclude răspunderea vamală. Consiliul prezintă schimbarea ca pe o modalitate de a identifica operatorul responsabil pentru respectarea formalităților și achitarea taxelor atunci când mărfurile sunt vândute consumatorilor din Uniune.

Sancțiunile sunt legate de valoarea mărfurilor importate. Pentru o încălcare sistematică, textul prevede amenzi între 1% și 4% din valoarea totală a importurilor operatorului în UE din ultimele 12 luni. O nouă încălcare sistematică, constatată în cele șase luni de la sancționare, ar ridica intervalul la 3–6%. Nu este, așadar, o amendă calculată din cifra de afaceri globală și nici un plafon aplicabil automat oricărei erori.

Operatorul ar pierde și facilitățile vamale acordate prin statutul de operator economic autorizat sau de comerciant de încredere. Dacă încălcările sistematice continuă după sancțiunea majorată, textul permite, în funcție de gravitate, restricționarea temporară a accesului operatorului la interfața online. Mecanismul urmărește astfel atât sancționarea financiară, cât și limitarea avantajelor de care beneficiază un comerciant care continuă să încalce regulile.

Reforma trebuie deosebită de taxa vamală temporară de 3 euro, aplicabilă din 1 iulie 2026 coletelor sub 150 de euro trimise direct consumatorilor din UE. Aceasta se calculează pentru fiecare categorie tarifară distinctă din colet, nu pentru fiecare obiect fizic. În exemplul Consiliului, o bluză din mătase și două din lână formează două categorii și generează o taxă de 6 euro.

Separat, noul cod prevede o taxă europeană de procesare pentru mărfurile vândute la distanță. Aceasta ar acoperi costuri precum verificarea datelor, analiza riscurilor, infrastructura și controalele vamale, iar cuantumul ar urma să fie stabilit de Comisie printr-un act delegat. Textul juridic leagă aplicarea taxei de împlinirea a zece zile de la intrarea în vigoare a acelui act. Prin urmare, suma de 3 euro nu reprezintă valoarea acestei taxe de procesare.

Controlul importurilor ar fi susținut de o platformă europeană comună de date vamale și de noua Autoritate Vamală a UE, cu sediul la Lille. Autoritatea ar analiza datele pentru a ajuta administrațiile naționale să identifice transporturile cu risc ridicat și să coordoneze prioritățile de control. Accesul la informații comune este componenta prin care reforma încearcă să facă verificările mai coerente între statele membre.

Implementarea ar fi etapizată. Importatorii pentru vânzări la distanță ar trebui să folosească platforma de date de la 1 iulie 2028, iar obligația generală pentru operatorii care plasează mărfuri sub un regim vamal ar urma să se aplice de la 1 martie 2034. Adoptarea reformei nu ar însemna, prin urmare, că întregul sistem informatic și toate procedurile noi devin funcționale imediat.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat textul la 3 septembrie, iar dezbaterea din plenul Parlamentului a avut loc la 14 septembrie. Dosarul se află la etapa aprobării în a doua lectură de către Parlament. După încheierea procedurii legislative, regulamentul trebuie semnat și publicat în Jurnalul Oficial al UE.