Alianța UE–Ucraina pentru drone începe lucrul pentru producție comună și linii capabile să crească rapid livrările

Alianța UE–Ucraina pentru drone și-a început activitatea cu obiectivul de a accelera producția comună și de a pregăti industria europeană pentru creșteri rapide ale cererii militare. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a cerut celor 18 membri fondatori să transforme experiența ucraineană de pe front în proiecte industriale și rezultate concrete până la sfârșitul anului.

Conducerea alianței reunește nouă membri din Uniunea Europeană și nouă din Ucraina, reprezentând producători și întreprinderi inovatoare. Inițiativa este condusă de industrie, în cooperare cu Comisia. Kubilius a anunțat că o a doua reuniune a conducerii este planificată înainte de încheierea anului, în timp ce participanții continuă să stabilească agenda de lucru.

Prima prioritate este accelerarea întreprinderilor comune și a producției realizate împreună de firme europene și ucrainene. Comisarul urmărește apropierea capacității industriale europene de modul în care Ucraina adaptează rapid echipamentele la experiența de luptă. În această abordare, proiectarea, fabricarea, achiziția și utilizarea dronelor trebuie să funcționeze într-un circuit în care observațiile de pe front ajung repede la cei care modifică produsul.

O a doua direcție privește liniile de producție menținute pregătite pentru o creștere rapidă a volumelor. Kubilius a explicat că acestea ar putea funcționa la un nivel mai redus în perioadele liniștite, păstrând capacitatea de extindere în câteva săptămâni. El a indicat Programul privind industria europeană de apărare, EDIP, drept unul dintre instrumentele care pot sprijini această pregătire. Programul prevede sprijin pentru extinderea capacităților industriale și pentru constituirea și menținerea unor rezerve de pregătire industrială în domeniul apărării.

Extinderea producției depinde și de disponibilitatea componentelor. Comisarul a cerut identificarea blocajelor din aprovizionarea cu materiale magnetice, explozivi și cipuri, precum și a dificultăților legate de testare, certificare, proprietate intelectuală și personal calificat. În intervenția de deschidere, a încurajat firmele să își deschidă reciproc lanțurile de aprovizionare și să includă producători de componente, dezvoltatori de software și utilizatorii echipamentelor.

Testarea trebuie să scurteze drumul de la o cerință militară la un prototip utilizabil. Kubilius a cerut reducerea acestui interval de la ani la luni, folosind atât facilități europene, cât și experiența testării în condițiile războiului din Ucraina. Inițiativa BraveTech EU, invocată de comisar, oferă deja un cadru de cooperare pentru dezvoltarea și testarea tehnologiilor de apărare. Activitățile sale includ colaborarea cu operatori militari pentru adaptarea soluțiilor la constrângeri operaționale reale.

Cooperarea industrială are la dispoziție și instrumentul de sprijin pentru Ucraina din EDIP, cu un buget de 300 de milioane de euro pentru modernizarea industriei ucrainene de apărare. Această finanțare aparține programului european mai larg și nu reprezintă un buget nou acordat alianței la prima reuniune. Comisia indică între domeniile sprijinite producția comună, sistemele de combatere a dronelor și consolidarea lanțurilor de aprovizionare.

Kubilius a cerut ca alianța să contribuie la proiectele europene privind dronele, combaterea lor și supravegherea flancului estic. În declarațiile sale nu a anunțat volume de producție contractate sau noi fabrici aprobate. Primele rezultate așteptate până la sfârșitul anului vor trebui să arate cum se transformă prioritățile convenite în cooperare industrială efectivă.