Auditorii UE estimează la 3,8% nivelul erorilor din cheltuielile bugetare din 2025

Curtea de Conturi Europeană estimează că nivelul erorilor din cheltuielile bugetare ale Uniunii a crescut la 3,8% în 2025, de la 3,6% în anul precedent, și menține o opinie contrară asupra regularității cheltuielilor din bugetul multianual. În același timp, auditorii concluzionează că situațiile financiare ale UE oferă o imagine fidelă a conturilor, iar veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Raportul anual al Curții de Conturi Europene face o distincție importantă între calitatea conturilor și legalitatea operațiunilor prin care sunt cheltuiți banii. Auditorii consideră că bilanțul, veniturile, activele și obligațiile UE sunt prezentate în mod fiabil, dar identifică în continuare un nivel semnificativ de nerespectare a regulilor în cheltuieli.

Rata de 3,8% este o estimare statistică bazată pe eșantionul de tranzacții auditat. Ea nu înseamnă că 3,8% din buget a fost furat, deturnat sau risipit și nici că aceeași proporție trebuie recuperată de la beneficiari.

În metodologia Curții, o cheltuială poate fi clasificată drept afectată de eroare atunci când nu respectă condițiile juridice sau administrative aplicabile. Exemplele pot include cheltuieli neeligibile, încălcări ale regulilor de achiziții publice, documente insuficiente, declararea incorectă a unor costuri sau nerespectarea altor condiții prevăzute de programele europene.

Curtea consideră că nivelul erorilor rămâne semnificativ și răspândit în cheltuielile din cadrul financiar multianual și emite, pentru al șaptelea an consecutiv, o opinie contrară asupra regularității acestora. Această opinie nu privește fidelitatea conturilor, care este evaluată separat și a primit o concluzie favorabilă.

Nivelul estimat pentru 2025 este ușor mai ridicat decât cel de 3,6% înregistrat în 2024, dar se situează sub valorile de 5,6% din 2023 și 4,2% din 2022. Evoluția anuală trebuie interpretată cu prudență deoarece structura cheltuielilor și eșantioanele auditate se modifică de la un exercițiu la altul.

Una dintre zonele care continuă să genereze probleme este politica de coeziune. Curtea identifică aici erori legate inclusiv de achiziții publice și eligibilitatea cheltuielilor. În raportul pentru 2025, achizițiile publice reprezintă o parte importantă a erorii estimate pentru rubrica „Coeziune, reziliență și valori”, subiect pe care auditorii îl analizează separat.

Comisia avertizează însă că populația auditată pentru coeziune în 2025 a fost atipică și mai redusă decât în anii anteriori și că metoda utilizată de Curte s-a modificat. Executivul european consideră că aceste elemente limitează comparațiile directe cu anii precedenți.

Diferența dintre Curte și Comisie pornește și de la momentul la care este măsurată eroarea. Curtea încearcă să estimeze, pentru un anumit an, proporția cheltuielilor care nu respectă regulile la momentul plății. Comisia urmărește programele pe mai mulți ani și include în propria evaluare corecțiile, recuperările și celelalte măsuri care pot fi aplicate ulterior.

Comisia utilizează astfel noțiunile de „risc la plată” și „risc la închidere”. Cel din urmă estimează nivelul de eroare care ar rămâne după finalizarea controalelor ex-post și aplicarea corecțiilor până la închiderea programului.

Pentru domeniile în care riscul poate fi cuantificat în acest mod, Comisia spune că riscul estimat la închidere rămâne sub pragul de materialitate de 2%. Riscul la momentul plății depășește însă 2% în unele domenii, inclusiv „Coeziune, reziliență și valori” și „Piață unică, inovare și digital”.

Cele două cifre nu sunt direct comparabile. Estimarea de 3,8% a Curții descrie rezultatul auditului extern asupra cheltuielilor dintr-un anumit exercițiu, în timp ce riscul la închidere al Comisiei încearcă să estimeze ceea ce va rămâne după aplicarea ulterioară a mecanismelor de control.

Comisia arată că, în 2025, controalele realizate împreună cu statele membre au dus la măsuri preventive și corective în valoare de aproximativ 9 miliarde EUR. În această sumă intră inclusiv întreruperi și suspendări ale plăților și corecții financiare. Nu înseamnă că 9 miliarde EUR reprezintă fraude descoperite sau bani recuperați efectiv în cursul anului.

Mecanismul de redresare și reziliență este evaluat separat. Curtea a emis o opinie cu rezerve asupra cheltuielilor MRR pentru 2025 după ce a identificat probleme în unele dintre cele 37 de plăți acordate statelor membre, inclusiv în legătură cu jaloane și ținte, achiziții publice și ajutoare de stat.

Comisia susține că majoritatea jaloanelor și țintelor verificate nu au generat constatări cu impact financiar și consideră că propriile controale înainte și după efectuarea plăților oferă un nivel rezonabil de asigurare. Curtea avertizează însă că problemele constatate în MRR sunt relevante pentru viitorul buget european, în condițiile în care o parte din arhitectura propusă pentru perioada 2028–2034 se bazează tot mai mult pe finanțare legată de rezultate și obiective.

Pentru cetățeni, diferența dintre „eroare” și „fraudă” rămâne esențială. Curtea poate constata că o plată nu respectă normele chiar dacă proiectul există, livrează rezultatele urmărite și nu există nicio suspiciune de comportament penal. Frauda presupune intenție și este investigată prin mecanisme juridice diferite.

Raportul pentru 2025 arată astfel două realități simultane: sistemul contabil al UE este considerat fiabil, iar mecanismele de control pot corecta ulterior o parte dintre nereguli, dar nivelul cheltuielilor care nu respectă integral regulile rămâne suficient de ridicat pentru ca auditorul extern al Uniunii să mențină cea mai severă opinie asupra regularității cheltuielilor bugetare.