Autoritatea Bancară Europeană permite băncilor să folosească mai devreme noile formulare IFRS 18 pentru a evita raportări duble

Autoritatea Bancară Europeană, EBA, a emis o opinie prin care recomandă autorităților naționale de supraveghere să permită instituțiilor financiare să folosească voluntar noile formulare FINREP aliniate cu IFRS 18 în perioada interimară dintre 1 ianuarie 2027 și aplicarea obligatorie a standardelor tehnice modificate, așteptată la sfârșitul lui septembrie 2027.

Pe scurt

1. IFRS 18 se aplică situațiilor financiare publice ale instituțiilor care folosesc IFRS pentru perioadele contabile care încep la 1 ianuarie 2027 sau după această dată.

2. Formularele FINREP modificate pentru supraveghere sunt așteptate să se aplice obligatoriu abia de la sfârșitul lui septembrie 2027.

3. EBA recomandă ca băncile să poată folosi voluntar noile formulare FINREP aliniate cu IFRS 18 în această perioadă interimară.

4. Soluția urmărește să evite costurile și dificultățile generate de menținerea a două formate diferite pentru informațiile de profit sau pierdere.

5. Pachetul tehnic 4.4, faza 1, cu modelul de puncte de date, regulile de validare și taxonomia XBRL, este planificat pentru iulie 2026 sau cel târziu septembrie 2026.

IFRS 18, noul standard contabil internațional pentru prezentarea și descrierea situațiilor financiare, înlocuiește IAS 1 și introduce o structură nouă pentru contul de profit și pierdere. Standardul a fost aprobat în Uniunea Europeană prin Regulamentul (UE) 2026/338 din 13 februarie 2026 și va fi folosit de instituțiile care aplică IFRS în situațiile financiare publice pentru perioadele care încep la 1 ianuarie 2027 sau după această dată.

Problema apare din diferența de calendar. Băncile trebuie să folosească IFRS 18 în situațiile financiare publice de la începutul lui 2027, dar formularele FINREP de supraveghere care includ schimbările IFRS 18 sunt așteptate să devină obligatorii doar la sfârșitul lui septembrie 2027. Fără o soluție interimară, instituțiile ar putea fi nevoite să raporteze aceleași informații despre profit și pierdere în două formate diferite.

FINREP este cadrul prin care băncile și anumite firme de investiții transmit autorităților de supraveghere informații financiare standardizate. Aceste date sunt folosite pentru evaluarea profitabilității, a sustenabilității modelelor de afaceri și a riscurilor din sectorul bancar. EBA a ales încă de la început să alinieze FINREP cu standardele contabile IFRS pentru a evita cerințe paralele și informații greu de comparat.

Opinia EBA este adresată autorităților competente din statele membre. Autoritatea recomandă ca acestea să permită instituțiilor care doresc acest lucru să transmită informațiile de profit sau pierdere folosind noile formulare revizuite, în locul formularelor actuale din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117. Restul cerințelor de raportare rămân neschimbate.

Noile formulare acoperă mai multe tabele FINREP afectate de IFRS 18: F 02.00, F 16.01, F 16.02, F 16.03, F 16.04, F 16.04.1, F 16.05, F 16.06, F 16.07, F 45.02, F 45.03 și F 20.03. În pachetul tehnic 4.4, faza 1, acestea vor avea etichete intermediare, precum F 02.01, F 16.01.1, F 45.02.1 și F 20.03.1, pentru a fi distinse de tabelele tehnice încă în vigoare în versiunea 4.2.

EBA precizează că opțiunea este voluntară. Instituțiile pot continua să raporteze potrivit cadrului contabil actual, IAS 1, sau pot folosi noul standard IFRS 18 pentru formularele relevante. Autoritățile naționale pot discuta cu instituțiile, în cadrul dialogului de supraveghere, pentru ca trecerea să fie coerentă și la timp.

Instituțiile care folosesc opțiunea trebuie să respecte aceleași frecvențe, date de referință și termene de transmitere prevăzute de Regulamentul (UE) 2024/3117. Datele vor continua să fie transmise către EBA prin EUCLID, sistemul european folosit pentru colectarea raportărilor de supraveghere.

EBA cere și o coordonare tehnică. Autoritățile naționale ar trebui să primească notificări de la instituțiile din jurisdicția lor și să informeze EBA până la sfârșitul anului 2026 privind opțiunea aleasă. Scopul este ca datele raportate în perioada interimară să rămână complete, comparabile și de calitate.

Raportul final explică și cum se schimbă structura contului de profit și pierdere în FINREP. IFRS 18 introduce categorii noi pentru prezentarea veniturilor și cheltuielilor: operating, investing și financing. Pentru bănci, diferența este importantă deoarece multe venituri și cheltuieli sunt legate direct de activitatea principală de finanțare a clienților sau de investiții în active financiare.

EBA a ales ca model de referință o bancă de retail și investiții, care acordă finanțare clienților și investește în active financiare ca activități principale. Pe această bază, formularul F 02.00, contul de profit și pierdere, este remodelat pentru a păstra cât mai mult din structura actuală și pentru a asigura o prezentare standardizată. EBA evită astfel situația în care fiecare tip de bancă ar folosi o structură foarte diferită.

Categoria operating va include veniturile și cheltuielile legate de activitățile principale ale instituției. În raportarea FINREP, EBA cere ca veniturile și cheltuielile legate de numerar, solduri la bănci centrale, depozite la vedere și pasive care provin doar din atragerea de finanțare să fie raportate în categoria operating. Alegerea contabilă permisă de IFRS 18 pentru aceste elemente nu este disponibilă în FINREP, pentru a păstra o prezentare uniformă între bănci.

Categoria investing va grupa veniturile și cheltuielile din active care nu sunt considerate parte a activității principale. Aici intră, de exemplu, veniturile și cheltuielile din investiții financiare ale unei bănci care oferă doar finanțare clienților, dar nu tratează investițiile în active financiare ca activitate principală. Tot aici pot intra și investiții în filiale, entități asociate, proprietăți de investiții sau alte active nefinanciare care nu sunt parte din activitatea principală.

Categoria financing va include un nou element, „Income or expenses on non-operating liabilities”, pentru venituri și cheltuieli din datorii care nu sunt legate de activitățile principale ale băncii și care nu implică doar atragerea de finanțare. Exemplele date de EBA includ dobânzi la datorii comerciale, modificări ale valorii contabile a provizioanelor prin trecerea timpului, efectul schimbării ratei de actualizare asupra provizioanelor, dobânda netă aferentă unor obligații privind beneficiile definite și dobânda locatarului pentru datorii de leasing.

IFRS 18 introduce și subtotalul obligatoriu „operating profit or loss”. EBA îl adaugă în formularul F 02.00. În același timp, păstrează subtotalul actual „total operating income, net” și introduce un nou subtotal „operating and investing profit or loss”, pentru a oferi o imagine structurată a performanței din activități operaționale și investiționale.

Raportul arată că EBA a preferat o soluție standardizată în locul unor formulare diferite pentru modele de afaceri diferite. Variantele cu structuri multiple sau cu dublarea tuturor rândurilor în toate categoriile IFRS 18 ar fi permis o reflectare mai individualizată a fiecărei bănci, dar ar fi făcut cadrul de supraveghere mai complex și comparațiile între instituții mai dificile.

Pentru a păstra detaliile necesare supravegherii, EBA modifică și formularele F 16 și F 45. Acestea vor avea coloane pentru operating, investing și financing, astfel încât băncile să raporteze în continuare nivelul actual de granularitate, chiar dacă în F 02.00 anumite informații sunt agregate în categorii noi.

Raportul include și exemple concrete. Pentru o bancă ce acordă finanțare clienților și investește în active financiare ca activități principale, dobânzile și câștigurile dintr-un portofoliu de titluri de datorie pot fi raportate în categoria operating. Pentru o bancă ce oferă doar finanțare clienților și nu consideră investițiile în active financiare activitate principală, aceleași venituri și câștiguri sunt raportate în categoria investing.

EBA a luat în calcul și reacțiile industriei. Consultarea publică pentru formularele afectate de IFRS 18 s-a încheiat la 10 mai 2026. Autoritatea a primit 16 răspunsuri, dintre care șase au fost publicate. Respondenții au sprijinit în general remodelarea formularului F 02.00 pe baza modelului de bancă de retail și investiții, dar au semnalat probleme pentru instituțiile cu modele de afaceri diferite.

O preocupare a industriei a fost că unele active nefinanciare pot fi legate direct de activitatea principală a unei bănci. Raportul menționează garanții preluate în urma procesului de recuperare a creditelor și sedii sau sucursale închise, deținute până la vânzare. În astfel de cazuri, veniturile și cheltuielile pot rămâne în categoria operating dacă sunt legate de activitatea principală a instituției.

Pentru instituțiile care raportează potrivit standardelor contabile naționale, schimbările generate de IFRS 18 nu au impact major. Acestea vor continua să prezinte informațiile privind veniturile și cheltuielile ca până acum, potrivit directivei contabile bancare aplicabile.

EBA spune că beneficiile schimbărilor, inclusiv supraveghere mai bună, convergență între autorități și transparență mai mare, ar trebui să depășească costurile. Pentru bănci, miza imediată este reducerea sarcinii operaționale în 2027. Pentru supraveghetori, miza este ca datele despre profitabilitatea instituțiilor să rămână comparabile în momentul trecerii la un nou standard contabil.