Fraudele de TVA reprezentau aproape 65% din prejudiciile estimate în cele 3.602 de investigații active ale EPPO la sfârșitul lui 2025

Neregulile raportate în legătură cu taxele vamale colectate pentru bugetul Uniunii Europene au implicat 824,7 milioane de euro în 2025. Numărul cazurilor a scăzut la 4.390, cu 13% sub media ultimilor cinci ani, dar valoarea financiară a fost cu 26% mai mare decât media aceleiași perioade.

Taxele vamale reprezintă una dintre sursele directe de venit ale bugetului european. Ele sunt stabilite și colectate de autoritățile statelor membre la importul mărfurilor din afara Uniunii și sunt transferate ulterior bugetului UE, după reținerea costurilor de colectare permise de regulile europene.

În 2025, autoritățile naționale au raportat 4.390 de cazuri de fraudă sau alte nereguli în acest domeniu. Numărul a fost mai redus decât media anuală de 5.042 de cazuri înregistrată între 2021 și 2025.

Valoarea financiară a evoluat în direcția opusă. Cazurile raportate au implicat 824,7 milioane de euro, cu aproximativ 168,7 milioane de euro peste media de 656 de milioane de euro a perioadei de cinci ani.

Raportul Comisiei separă neregulile clasificate drept frauduloase de cele în care autoritățile nu au indicat existența unei fraude. Diferența privește existența unei suspiciuni sau constatări privind comportamentul intenționat, nu numai valoarea sau gravitatea financiară a cazului.

Autoritățile au clasificat 285 de nereguli drept frauduloase. Acestea au reprezentat 6,5% din numărul total al cazurilor și au implicat 85,4 milioane de euro.

Comparativ cu media perioadei 2021–2025, numărul cazurilor frauduloase a fost cu 40% mai mic, iar suma asociată lor a scăzut cu 25%.

Valoarea medie a unui caz fraudulos a fost însă mai mare decât cea a unei nereguli neclasificate drept fraudă. Raportul indică aproximativ 299.500 de euro pentru un caz fraudulos, față de aproximativ 180.100 de euro pentru un caz neclasificat drept fraudă.

Celelalte 4.105 nereguli nu au fost clasificate drept frauduloase. Numărul lor a fost cu 10% mai mic decât media ultimilor cinci ani, dar valoarea a crescut cu peste 36%, ajungând la 739,3 milioane de euro.

Declararea incorectă a valorii mărfurilor a produs cel mai mare impact financiar în ambele categorii. În cazurile frauduloase, 37 de nereguli privind valoarea au implicat 22,7 milioane de euro.

Declararea incorectă a originii sau a țării de expediere a fost asociată cu 44 de cazuri și 21 de milioane de euro.

Contrabanda cu mărfuri sechestrate sau confiscate a fost cea mai frecventă metodă în cazurile frauduloase. Autoritățile au raportat 72 de cazuri cu o valoare de 11,4 milioane de euro.

Clasificarea sau descrierea incorectă a mărfurilor a apărut în 47 de cazuri frauduloase, cu 14,7 milioane de euro implicați.

În categoria neregulilor neclasificate drept fraudă, declararea incorectă a valorii a implicat 871 de cazuri și 398 de milioane de euro. Aceasta a fost cea mai importantă problemă după impactul financiar.

Clasificarea sau descrierea greșită a bunurilor a fost cea mai frecventă încălcare, cu 1.765 de cazuri și 156 de milioane de euro.

China, Statele Unite și India au fost principalele țări de origine ale mărfurilor implicate în neregulile vamale raportate în 2025.

Încălțămintea sport a fost categoria de produse cu cea mai mare valoare financiară afectată. Raportul nu oferă în documentul principal o defalcare completă a cazurilor pe marcă, operator economic sau punct vamal.

Punerea în liberă circulație a fost procedura vamală cel mai frecvent afectată. Au fost raportate 3.812 cazuri, cu o valoare de 746,3 milioane de euro.

Această procedură a reprezentat 87% din totalul cazurilor și 90% din valoarea sumelor raportate în 2025, indiferent dacă neregulile au fost clasificate sau nu drept frauduloase.

Controalele desfășurate de serviciile antifraudă au identificat 37% dintre cazurile frauduloase și 74% din valoarea financiară asociată lor.

Pentru neregulile neclasificate drept fraudă, controalele efectuate după eliberarea mărfurilor au avut rolul principal. Acestea au identificat 51% dintre cazuri și 75% din valoarea sumelor implicate.

Controalele efectuate în momentul eliberării mărfurilor au contribuit la detectarea ambelor categorii de nereguli.

În investigațiile sale vamale din 2025, Oficiul European de Luptă Antifraudă a formulat recomandări financiare privind evitarea taxelor de import în valoare de 351,1 milioane de euro.

OLAF a solicitat și adoptarea unor măsuri preventive pentru alte 397,4 milioane de euro. Aceste recomandări nu reprezintă automat sume recuperate, deoarece decizia și urmărirea financiară revin autorităților competente.

Douăsprezece state membre au raportat 75 de cazuri de contrabandă cu țigarete care depășeau pragul de raportare, cu aproape 13 milioane de euro în taxe vamale estimate.

Lituania a raportat cel mai mare număr de cazuri, 16, urmată de Estonia, cu 15. Italia a raportat cea mai mare valoare, de 3,3 milioane de euro.

Rata totală de recuperare pentru neregulile vamale detectate în 2025 a fost de 77%. Aceasta include atât sumele recuperate de la operatorii economici, cât și cele suportate de statele membre atunci când obligațiile de colectare nu au fost îndeplinite corespunzător.

Pentru cazurile frauduloase, rata de recuperare a fost de 28%, în scădere față de anul anterior. Pentru neregulile neclasificate drept fraudă, rata a fost de 82%, apropiată de nivelul din 2024.

Recuperarea taxelor vamale poate continua timp de mai mulți ani, pe măsură ce se încheie contestațiile administrative și judiciare și deciziile devin definitive.

Atunci când o sumă nu poate fi recuperată de la operatorul economic, Comisia verifică dacă autoritățile naționale au stabilit și urmărit corect datoria vamală. Dacă statul nu și-a îndeplinit obligațiile, poate fi solicitat să compenseze bugetul UE.

Scăderea numărului de cazuri nu indică automat o reducere proporțională a riscului pentru buget. Creșterea valorii totale arată că neregulile identificate în 2025 au implicat în medie sume mai mari.

Cifrele provin din cazurile raportate de statele membre prin sistemul european pentru resurse proprii tradiționale, cu data de referință 2 martie 2026.

Datele includ atât cazurile deschise, cât și pe cele închise. Valorile reprezintă sume estimate sau stabilite de autorități și se pot modifica în urma investigațiilor, contestațiilor și procedurilor de recuperare.

Un număr mai mare sau mai mic de cazuri raportate poate depinde de volumul importurilor, tipurile de mărfuri, intensitatea controalelor și capacitatea autorităților de a detecta și comunica neregulile.