Autoritatea Bancară Europeană spune că băncile Uniunii Europene rămân solide, dar riscurile cyber și geopolitice cer vigilență

Băncile europene au rămas reziliente în 2025, cu niveluri solide de capital, lichiditate și profitabilitate, dar riscurile care pot afecta sistemul financiar se mută tot mai mult din zona clasică a creditelor neperformante spre geopolitică, cyber, dependență de furnizori tehnologici și active crypto. Aceasta este principala concluzie a raportului anual al Autorității Bancare Europene, care arată că sectorul bancar poate absorbi șocuri severe, dar are nevoie de supraveghere mai atentă într-un mediu economic și tehnologic mult mai instabil.

Pe scurt

1. Testul de stres din 2025 a acoperit 64 de bănci, reprezentând aproximativ 75% din activele sectorului bancar al Uniunii Europene, și a arătat că băncile ar rămâne peste cerințele minime de capital chiar într-un scenariu advers sever.

2. EBA avertizează că riscurile geopolitice, comerciale, cyber și operaționale sunt tot mai interconectate și pot afecta simultan creditarea, piețele, lichiditatea și funcționarea tehnică a băncilor.

3. Autoritatea a trecut în 2025 de la elaborarea de reguli la supraveghere directă în domenii noi, prin DORA pentru reziliență digitală și MiCA pentru crypto-active.

4. EBA a identificat 19 furnizori terți critici de servicii IT sub DORA, iar aceștia intră în supravegherea europeană deoarece pot deveni esențiali pentru stabilitatea financiară.

Raportul EBA arată o imagine aparent liniștitoare: băncile din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European au intrat în a doua parte a anului 2025 dintr-o poziție solidă. Profitabilitatea din ultimii ani le-a permis să își consolideze capitalul, indicatorii de lichiditate au rămas peste pragurile de reglementare, iar creditele neperformante s-au menținut aproape de minime istorice.

Această stabilitate nu înseamnă absența riscurilor. EBA arată că mediul financiar european a fost susținut de scăderea dobânzilor, piețe ale muncii reziliente și stabilizarea unor piețe imobiliare, dar incertitudinea externă a rămas ridicată. Tensiunile geopolitice, folosirea tot mai frecventă a tarifelor și incertitudinea politică din interiorul și din afara Uniunii au afectat încrederea investitorilor și perspectivele de creștere.

Pentru cititorul neavizat, testul de stres este un exercițiu prin care autoritățile verifică ce s-ar întâmpla cu băncile într-un scenariu economic foarte dificil. În 2025, EBA a testat 64 de bănci din 17 țări ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, care acoperă aproximativ trei sferturi din activele bancare ale Uniunii. Scenariul advers a inclus escaladarea tensiunilor geopolitice, politici comerciale protecționiste și scăderi puternice ale activității economice și încrederii.

Rezultatul a fost că băncile ar pierde capital, dar nu ar trece sub pragurile de bază. Raportul arată că rata agregată CET1, un indicator-cheie al capitalului de cea mai bună calitate, ar rămâne în jur de 12% la finalul perioadei de stres, peste cerințele minime. EBA spune că nicio bancă din exercițiu nu ar încălca pragul său central de reglementare, deși unele ar trebui să limiteze plățile discreționare, precum dividende sau bonusuri, în scenariul advers.

Vestea bună este că reformele făcute după criza financiară globală au făcut sectorul bancar mai greu de destabilizat. Vestea mai puțin confortabilă este că riscurile actuale sunt mai greu de citit din indicatorii clasici. Băncile au mai puține credite neperformante decât în trecut, dar sunt expuse la șocuri venite din geopolitică, piețe imobiliare comerciale, lanțuri comerciale globale, atacuri cyber și furnizori tehnologici externi.

EBA menționează în special imobiliarele comerciale. Deși prețurile s-au stabilizat în medie după corecțiile anterioare, unele segmente, mai ales birourile, rămân vulnerabile. Băncile cu expuneri concentrate pe anumite regiuni sau clase de active ar putea fi afectate dacă prețurile scad din nou sau dacă firmele din sectoare sensibile la comerțul internațional intră sub presiune.

Riscurile geopolitice și operaționale sunt tot mai legate între ele. Un conflict, o sancțiune, o perturbare a lanțurilor de aprovizionare sau o tensiune comercială poate afecta economia reală, dar și infrastructura digitală prin atacuri cyber, fraude sau incidente de securitate a datelor. EBA arată că digitalizarea accelerată a serviciilor financiare și dependența tot mai mare de furnizori terți, inclusiv cloud, plăți și infrastructură IT, pot crea riscuri de concentrare.

Aceasta explică de ce 2025 a fost un an de schimbare pentru EBA. Autoritatea nu s-a ocupat doar de reguli bancare clasice, ci a început activități concrete de supraveghere în domeniul rezilienței digitale și al crypto-activelor. Prin Digital Operational Resilience Act, DORA, EBA și celelalte autorități europene de supraveghere au început să supravegheze furnizorii terți critici de servicii IT pentru sectorul financiar.

În noiembrie 2025, autoritățile europene au desemnat 19 furnizori terți critici de servicii IT, iar EBA a fost numită Lead Overseer pentru toți. Pentru public, miza este simplă: dacă multe bănci, asigurători sau instituții financiare depind de aceiași furnizori digitali, o defecțiune, un atac sau o întrerupere la acești furnizori poate avea efecte sistemice. Supravegherea lor devine astfel parte din stabilitatea financiară, nu doar din managementul tehnic al unor contracte IT.

EBA a început și pregătirea pentru supravegherea emitenților de tokenuri semnificative de tip asset-referenced și e-money sub MiCA, noul cadru european pentru crypto-active. Autoritatea monitorizează piața, pregătește proceduri, schimburi de informații și capacitate de supraveghere pentru un sector care poate crește rapid și poate pune probleme de lichiditate, protecție a consumatorilor și clasificare juridică.

Raportul arată și o schimbare de direcție în modul în care UE privește reglementarea bancară. După 15 ani de construcție a unui cadru mult mai strict, EBA vorbește acum despre eficiență și simplificare. Chair-ul EBA, François-Louis Michaud, insistă în prefață că nu este vorba despre dereglementare, ci despre reguli mai clare, mai eficiente și mai proporționale, fără slăbirea rezilienței sistemului.

În octombrie 2025, EBA a publicat un raport cu 21 de recomandări pentru eficientizarea cadrului de reglementare și supraveghere. Ideea centrală este că unele cerințe pot fi simplificate, unele raportări pot fi reduse, iar instituțiile mici și mai puțin complexe pot primi tratament mai proporțional, fără ca supravegherea să devină mai slabă. Aproximativ 20% dintre mandatele viitoare analizate au fost identificate ca putând fi deprioritizate fără afectarea obiectivelor de supraveghere.

Pentru bănci, această simplificare contează pentru că raportarea și conformitatea consumă resurse. Pentru cetățeni, miza este ca resursele să fie folosite mai mult pentru gestionarea riscurilor reale, creditare, protecția consumatorilor și stabilitate, nu pentru acumularea de reguli greu de navigat. EBA spune că obiectivul este reducerea costurilor de raportare prin mai puține suprapuneri, mai bună coordonare între cererile europene și naționale și reutilizarea datelor deja colectate.

Un alt proiect important este modernizarea infrastructurii de date. EBA a pregătit în 2025 lansarea Pillar 3 Data Hub, operațional din ianuarie 2026, care centralizează informațiile prudențiale publice ale băncilor. În paralel, European Data Access Portal oferă acces mai ușor la date bancare, indicatori de risc și instrumente analitice. Pentru piețe, cercetători, jurnaliști sau public, aceste platforme pot face sistemul bancar mai transparent și mai comparabil.

Raportul include și primul ESG Risk Monitoring Dashboard al EBA. Acesta adună indicatori privind riscurile de tranziție, riscurile fizice și finanțarea verde, folosind date din raportările ESG ale marilor bănci europene. Scopul este ca riscurile climatice și de mediu să devină mai vizibile pentru supraveghetori, piețe și public, nu să rămână simple declarații de strategie ale instituțiilor financiare.

Protecția consumatorilor apare tot mai mult în legătură cu digitalizarea. EBA a identificat în raportul său privind tendințele de consum trei probleme majore pentru utilizatori: frauda la plăți, îndatorarea și de-risking-ul, adică retragerea sau limitarea serviciilor financiare pentru anumite categorii de clienți considerate riscante. Autoritatea a derulat și campanii de informare privind crypto-activele, fraudele online și escrocheriile digitale care folosesc inclusiv inteligența artificială.

Plățile instant au fost un alt dosar cu impact direct pentru cetățeni. EBA a finalizat standarde tehnice legate de Regulamentul privind plățile instant, astfel încât taxele, comisioanele și tranzacțiile respinse să fie raportate mai uniform. Obiectivul este ca plățile instant să nu coste mai mult decât transferurile bancare tradiționale și ca utilizatorii să înțeleagă mai bine costurile serviciilor de plată.

În zona combaterii spălării banilor, anul 2025 a fost unul de tranziție. EBA a transferat responsabilități, instrumente și expertiză către noua Autoritate europeană pentru combaterea spălării banilor, AMLA. Totuși, EBA va continua să trateze riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului prin prisma stabilității prudențiale, deoarece aceste riscuri pot afecta soliditatea instituțiilor financiare.

Raportul arată și dimensiunea practică a activității EBA. În 2025, autoritatea a avut 379 de sarcini în programul de lucru, plus 29 de sarcini suplimentare, adică 408 în total. După ajustări, EBA spune că a livrat 94,1% dintre sarcinile programate. Această cifră arată amploarea mandatului instituției într-un moment în care sectorul bancar este simultan reglementat, digitalizat, expus geopolitic și presat să finanțeze tranziția verde și economia reală.

Raportul anual transmite un mesaj dublu. Sistemul bancar european este mult mai bine pregătit decât înaintea crizelor trecute, iar testele de stres confirmă această reziliență. În același timp, stabilitatea financiară nu mai depinde doar de capitalul băncilor, ci și de securitatea infrastructurii digitale, de furnizorii tehnologici, de calitatea datelor, de riscurile climatice, de crypto-active, de fraude și de capacitatea autorităților de a simplifica fără să slăbească regulile.