Parlamentul European aprobă reguli noi pentru plante mai rezistente la secetă, boli și dăunători

Parlamentul European a aprobat noile reguli privind plantele obținute prin tehnici genomice noi, un dosar care poate schimba modul în care Europa dezvoltă culturi agricole într-un climat tot mai instabil. Pentru fermieri și consumatori, miza este dacă UE poate folosi tehnici moderne de ameliorare pentru plante mai rezistente la secetă, boli și dăunători, fără să renunțe la siguranța alimentară, trasabilitate și protecția agriculturii ecologice.

Pe scurt

1. Parlamentul European a aprobat reguli noi pentru plante obținute prin tehnici genomice noi, cunoscute ca NGT.

2. Plantele vor fi împărțite în două categorii, NGT-1 și NGT-2, cu obligații diferite.

3. Plantele NGT-1, cu modificări limitate care ar fi putut apărea și prin ameliorare convențională, vor fi tratate similar plantelor convenționale după verificare.

4. Plantele NGT-2, cu modificări mai complexe, vor rămâne sub regulile stricte aplicate organismelor modificate genetic.

5. NGT nu vor fi permise în agricultura ecologică, iar semințele și materialul de reproducere NGT-1 vor trebui etichetate.

Tehnicile genomice noi permit modificări mai precise ale plantelor decât metodele clasice de ameliorare, iar susținătorii lor spun că pot accelera dezvoltarea unor culturi adaptate la schimbări climatice și presiuni agricole. Exemplele invocate în comunicatul Parlamentului European includ grâu cu conținut redus de gluten, cartofi rezistenți la agenți patogeni și porumb tolerant la secetă.

Jessica Polfjärd, raportoarea Parlamentului European, a prezentat votul ca pe o schimbare majoră pentru agricultura europeană. „Astăzi, Europa a luat o decizie istorică, o decizie care marchează un punct de cotitură pentru agricultura europeană”, a spus ea în conferința de presă. Potrivit raportoarei, noile reguli oferă fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru culturi mai rezistente la climă, securitate alimentară și competiție globală, menținând „cele mai înalte standarde de siguranță alimentară din lume”.

Regulamentul pleacă de la o diferențiere importantă. Plantele NGT-1 sunt cele cu un număr și un tip limitat de modificări, care ar fi putut apărea și prin ameliorare convențională. După verificarea criteriilor, acestea vor fi tratate ca plante convenționale. La cererea Parlamentului, plantele create pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea unor substanțe insecticide nu vor putea intra în categoria NGT-1.

Plantele NGT-2 sunt cele care au suferit modificări genetice mai extinse sau mai complexe. Acestea vor rămâne acoperite de regulile stricte existente pentru organismele modificate genetic, inclusiv evaluare de risc și autorizare înainte de comercializarea în Uniunea Europeană.

Această distincție este esențială pentru dezbaterea publică. Polfjärd a spus că una dintre confuziile cele mai frecvente este asocierea automată a NGT cu organismele modificate genetic. „Nu este GMO, sunt două lucruri separate”, a spus ea. Raportoarea a explicat că noua legislație a fost necesară tocmai pentru ca aceste tehnici să nu fie acoperite automat de regimul actual pentru OMG-uri.

Regulile se vor aplica atât plantelor dezvoltate în Europa, cât și celor importate. Parlamentul notează că mai multe produse obținute din plante NGT există deja pe piață sau sunt într-o fază avansată de dezvoltare în afara Uniunii Europene.

Pentru fermieri, una dintre promisiunile noilor reguli este reducerea dependenței de importuri și creșterea competitivității. Polfjärd a spus că, în ultimii ani, fermierii au fost loviți de crize succesive, dar au avut prea puține instrumente la dispoziție. „Prea mult timp le-am cerut fermierilor să rezolve provocările de mâine cu tehnologia de ieri”, a afirmat ea.

Regulamentul păstrează obligații de trasabilitate și etichetare. Plantele NGT-2 vor avea în continuare trasabilitate și etichetare completă, iar statele membre vor putea restricționa sau interzice cultivarea lor chiar dacă au fost autorizate la nivelul UE. Pentru NGT-1, soiurile care conțin sau derivă din astfel de plante vor fi înscrise într-o bază de date publică a UE, iar toate pungile de semințe și materialele de reproducere vor trebui etichetate ca NGT-1.

Acest punct contează pentru libertatea de alegere a fermierilor. Etichetarea semințelor și baza publică de date trebuie să permită agricultorilor să știe ce cumpără și să decidă dacă folosesc sau nu asemenea plante.

Agricultura ecologică rămâne în afara acestor tehnici. NGT nu vor fi permise în producția ecologică, dar prezența tehnic inevitabilă a plantelor NGT-1 nu va fi considerată automat neconformitate. Comisia Europeană va evalua dacă noile reguli creează poveri administrative, economice sau practice pentru operatorii ecologici, inclusiv din perspectiva lor și a consumatorilor.

Regulamentul include și o dimensiune de sustenabilitate. Pentru a orienta folosirea NGT spre plante cu caracteristici utile, precum rezistența la climă și dăunători, impactul asupra sustenabilității va trebui monitorizat.

Brevetele au fost unul dintre punctele cele mai sensibile ale negocierii. Noile reguli permit brevetarea NGT, dar nu pentru trăsături sau secvențe care apar în natură sau sunt produse prin mijloace biologice. Parlamentul a introdus garanții pentru a evita concentrarea pieței, pentru a asigura accesul echitabil al fermierilor și pentru ca aceștia să își poată păstra dreptul de a salva și replanta semințe.

Întrebată despre riscul de concentrare a pieței, Polfjärd a spus că Parlamentul a pornit de la o poziție de interdicție completă privind brevetele, dar a negociat aproape un an pentru un compromis. Ea a subliniat că acordul prevede monitorizare atentă de către Comisie și un grup de experți care va include și fermieri, pentru a urmări efectele asupra prețurilor și concentrării pieței.

Potrivit raportoarei, Comisia a promis să ia măsuri juridice dacă evoluțiile de pe piață nu merg în direcția urmărită de legislatori. Această garanție este importantă pentru fermierii care se tem că noile tehnici ar putea întări poziția marilor companii de semințe.

Polfjärd a descris adoptarea regulilor drept o „victorie istorică pentru fermierii Europei și pentru viitorul Europei”. Ea a spus că Parlamentul a ales inovația, competitivitatea și securitatea alimentară, oferind fermierilor acces la instrumente moderne pentru culturi mai rezistente și mai puțin dependente de pesticide.

Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica după doi ani.