Autoritatea europeană pentru combaterea spălării banilor devine centrul noului sistem al Uniunii Europene împotriva criminalității financiare

Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului, AMLA, va fi pilonul central al noului cadru european împotriva criminalității financiare, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă fragmentarea supravegherii și să închidă breșele exploatate de rețele criminale. Comisarul european Albuquerque a spus, la conferința inaugurală a AMLA de la Frankfurt, că legislația este în mare parte adoptată, iar provocarea principală este acum implementarea.

Comisarul a indicat dimensiunea economică a problemei, citând estimări potrivit cărora între 2% și 5% din produsul intern brut global este spălat anual. Potrivit datelor invocate în discurs, Europol estimează că 110 miliarde de euro trec prin Uniunea Europeană, în timp ce doar 1% din veniturile infracționale sunt confiscate, iar 99% rămân la dispoziția infractorilor.

Pe scurt

1. AMLA este prezentată de Comisie drept centrul european pentru aplicarea coerentă a regulilor împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.

2. Regulamentul privind combaterea spălării banilor se va aplica direct din 10 iulie 2027, iar AMLA va începe în 2028 supravegherea directă a unui grup selectat de entități.

3. Comisia vrea ca supravegherea să fie mai simplă, proporțională și bazată pe risc, nu construită prin raportări excesive sau interpretări divergente între state membre.

4. Datele, inteligența artificială și analiza avansată sunt prezentate ca instrumente necesare pentru detectarea conexiunilor, anomaliilor și riscurilor ascunse.

5. AMLA ar urma să întărească și rolul global al Uniunii Europene în standardele împotriva criminalității financiare, inclusiv prin cooperare cu jurisdicții partenere și state candidate.

Albuquerque a spus că AMLA oferă Uniunii Europene, pentru prima dată, un centru puternic pentru aplicarea consecventă a regulilor privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Autoritatea ar trebui să adune expertiză, să promoveze cooperarea și să construiască o abordare europeană reală împotriva criminalității financiare.

Discursul a așezat noua autoritate într-un context mai larg decât supravegherea bancară clasică. Comisarul a spus că actorii străini încearcă tot mai mult să exploateze și să folosească drept armă vulnerabilitățile sistemului financiar, în timp ce activele cripto, blockchainul, finanțele descentralizate și inteligența artificială schimbă modul în care operează serviciile financiare.

Pachetul european împotriva spălării banilor, adoptat în 2024, este cadrul prin care Uniunea încearcă să ridice standardele, să îmbunătățească aplicarea regulilor, să reducă fragmentarea și să consolideze cooperarea. Comisarul a spus însă că legislația singură nu este suficientă, iar dificultatea reală apare în implementare.

Printre instrumentele deja intrate sau aflate în pregătire se află Regulamentul privind transferurile de fonduri, care din decembrie 2024 asigură o trasabilitate mai bună a tranzacțiilor cu criptoactive. A șasea directivă privind combaterea spălării banilor, aflată în transpunere, ar trebui să îmbunătățească registrele beneficiarilor reali, cooperarea între unitățile naționale de informații financiare și interconectarea registrelor de conturi bancare din Uniune.

Regulamentul privind combaterea spălării banilor se va aplica direct din 10 iulie 2027. El va stabili un cadru comun pentru identificarea și reducerea riscurilor, verificarea clienților și cerințele de transparență privind beneficiarii reali ai structurilor juridice.

AMLA va începe în 2028 supravegherea directă a unui grup selectat de entități. În perioada până la aceste termene, Comisia și autoritatea vor trebui să pregătească legislația secundară și ghidurile care să facă noul sistem coerent, previzibil, flexibil și ușor de utilizat.

Comisarul a insistat asupra unei supravegheri bazate pe risc, nu pe acumularea de obligații administrative. Ea a spus că o instituție financiară care operează în mai multe state membre se confruntă încă, în unele cazuri, cu interpretări diferite ale acelorași reguli, ceea ce generează costuri, incertitudine și ineficiențe.

În această logică, simplificarea nu este prezentată ca relaxare a controlului. Albuquerque a spus că un cadru mai simplu poate fi mai eficient atunci când permite autorităților și pieței să concentreze resursele acolo unde riscurile sunt cele mai mari.

Tehnologia este a doua direcție majoră. Comisarul a spus că infractorii folosesc complexitatea, fragmentarea și întârzierea, iar supraveghetorii trebuie să poată acționa cel puțin la fel de rapid ca rețelele pe care încearcă să le oprească.

AMLA ar trebui să devină un centru european pentru supraveghere bazată pe date. Potrivit discursului, inteligența artificială și analiza avansată pot ajuta autoritățile să identifice conexiuni, să detecteze anomalii și să descopere riscuri care altfel ar rămâne ascunse.

Comisia vede schimbul securizat de informații ca parte a acestui sistem, inclusiv între autorități publice și, acolo unde este cazul, cu sectorul privat și între actori privați, cu garanții solide. FIU.net, instrumentul folosit de unitățile de informații financiare din Uniune și Spațiul Economic European, precum și de Europol, ar urma să fie transferat la AMLA în iulie 2027.

A treia dimensiune este rolul internațional al Uniunii Europene. Albuquerque a spus că spălarea banilor rămâne o provocare globală și că AMLA poate proiecta mai puternic vocea europeană prin standarde comune, cooperare, parteneriate cu jurisdicții apropiate și sprijin pentru țările vecine și candidate în construirea unor cadre solide împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.

În final, comisarul a spus că așteptările față de AMLA sunt ridicate și că autoritatea trebuie să transforme cadrul legislativ într-o cultură de supraveghere bazată pe risc, proporțională și eficientă. „Încrederea nu este un produs secundar al unui sistem financiar care funcționează bine. Este una dintre fundațiile sale”, a spus Albuquerque.