AcasăEuropaConsiliul Uniunii Europene adoptă poziția pentru portofele digitale care ar simplifica activitatea...


Consiliul Uniunii Europene adoptă poziția pentru portofele digitale care ar simplifica activitatea companiilor pe piața unică

Consiliul Uniunii Europene adoptă poziția pentru portofele digitale care ar simplifica activitatea companiilor pe piața unică
Portofelele europene pentru întreprinderi ar permite companiilor să își dovedească identitatea digital, să transmită documente verificate, să semneze electronic și să comunice securizat cu administrațiile publice sau cu alte firme din Uniunea Europeană

Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere privind Regulamentul pentru crearea portofelelor europene pentru întreprinderi, un instrument digital destinat companiilor care operează pe piața unică. Propunerea urmărește să reducă sarcinile administrative și să permită interacțiuni transfrontaliere securizate între firme, administrații publice și alți actori economici.

Portofelele europene pentru întreprinderi ar permite companiilor să își verifice identitatea digital, să creeze, să stocheze și să partajeze documente de încredere, inclusiv licențe, autorizații și certificate. Ele ar putea fi folosite și pentru semnarea, marcarea temporală și sigilarea electronică a documentelor, delegarea autorității către reprezentanți și comunicarea securizată cu alte firme sau administrații publice.


Pe scurt

  1. Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere privind portofelele europene pentru întreprinderi.

  2. Instrumentul ar permite companiilor să își dovedească identitatea digital și să schimbe documente verificate în relația cu administrațiile publice și cu alte firme.

  3. Poziția Consiliului precizează că portofelele digitale trebuie să completeze, nu să înlocuiască, sistemele naționale existente pentru relațiile business-to-business și business-to-government.

  4. Acțiunile digitale realizate prin portofel ar avea, în principiu, efect juridic echivalent cu procedurile pe hârtie sau în persoană, dar cerințele administrative și procedurale naționale rămân aplicabile.

  5. Negocierile cu Parlamentul European pot începe după ce acesta își adoptă propria poziție în procedura legislativă ordinară.


Nicodemos Damianou, ministrul adjunct pentru cercetare, inovare și politică digitală al Republicii Cipru, a spus că firmele ar trebui să poată funcționa pe piața unică „la fel de fluent cum o fac în propriul stat membru”. El a afirmat că acordul asupra poziției Consiliului reprezintă un pas către acest obiectiv și plasează dosarul pe traiectoria unui acord politic până la sfârșitul anului 2026.

Poziția Consiliului se înscrie în foaia de parcurs „One Europe, One Market”, care urmărește transformarea mediului de afaceri din Uniunea Europeană într-o piață unică mai coerentă. Liderii UE au cerut, în concluziile Consiliului European din martie 2026, un acord final asupra legislației înainte de sfârșitul anului.

Propunerea Comisiei Europene a fost prezentată la 19 noiembrie 2025 și se bazează pe cadrul european pentru identitatea digitală, cunoscut ca eIDAS2. Portofelele europene pentru întreprinderi ar completa ecosistemul portofelelor europene de identitate digitală, printr-o soluție adaptată companiilor, lucrătorilor independenți, comercianților individuali și altor operatori economici.

Textul discutat în Consiliu stabilește o logică de identificare, autentificare, schimb de date și notificări cu efect juridic. Regulamentul ar crea și un director digital european, în care companiile și organismele publice ar putea fi identificate prin date de identificare, identificatori unici și adrese digitale pentru comunicare securizată.

Un element central al poziției Consiliului este interoperabilitatea. Statele membre subliniază că portofelele europene pentru întreprinderi trebuie să completeze sistemele digitale existente la nivel național, nu să le înlocuiască, astfel încât administrațiile și companiile să nu fie obligate să abandoneze infrastructuri deja folosite.

Consiliul clarifică și principiul echivalenței juridice. Acțiunile realizate prin funcțiile de bază ale portofelului, precum identificarea, semnarea, transmiterea documentelor sau primirea notificărilor, ar avea același efect juridic precum acțiunile realizate în persoană, pe hârtie sau prin alte proceduri acceptate.

Această echivalență nu elimină cerințele administrative naționale. Poziția Consiliului precizează că regulile procedurale, cerințele privind formatele electronice și alte condiții impuse de legislația națională sau europeană rămân aplicabile, inclusiv atunci când companiile folosesc portofelele europene pentru întreprinderi.

Statele membre au introdus și o clarificare privind reprezentarea legală. Sistemul de autorizare din portofel nu ar crea, limita sau modifica procurile și mandatele juridice prevăzute de dreptul național sau de dreptul Uniunii Europene, ci ar funcționa ca mecanism tehnic de acces și delegare în interiorul instrumentului digital.

Pentru companii, portofelul ar putea fi folosit în proceduri administrative, raportări, depuneri de documente, cereri de finanțare publică și acces la servicii publice. Textul menționează și posibile utilizări în domenii precum agricultura, energia, mediul și coordonarea securității sociale, inclusiv pentru documente legate de lucrătorii detașați.

Poziția Consiliului acordă o atenție specială furnizorilor de portofele europene pentru întreprinderi. Aceștia ar trebui să fie stabiliți în Uniunea Europeană, să aibă sediul principal și operațiunile principale în UE și să nu prezinte riscuri pentru securitatea Uniunii, inclusiv prin control exercitat de o țară terță sau de o entitate dintr-o țară terță.

Consiliul a ridicat pragul pentru autorizarea furnizorilor și a introdus cerințe privind evaluarea riscurilor, rapoartele de autoevaluare și cooperarea cu autoritățile de supraveghere. Comisia Europeană ar urma să adopte acte de punere în aplicare pentru proceduri, criterii de evaluare și un registru de riscuri aplicabil furnizorilor.

Textul prevede și o implicare mai puternică a organismelor naționale de supraveghere în cazurile de neconformitate. În situații sistemice, Comisia ar putea interveni, după consultarea statelor membre și a furnizorului, inclusiv prin suspendarea temporară a furnizorului de pe lista furnizorilor autorizați.

Termenele au fost modificate față de propunerea inițială. Organismele naționale de supraveghere ar putea avea până la 60 de zile pentru examinarea cererilor depuse de furnizori, față de 30 de zile în varianta inițială, iar termenele din regulament au fost grupate și simplificate pentru claritate.

Regulamentul ar obliga organismele publice să permită folosirea funcțiilor de bază ale portofelelor europene pentru întreprinderi în proceduri administrative și obligații de raportare. Aceste funcții includ identificarea și autentificarea, semnarea sau sigilarea documentelor, depunerea de documente și trimiterea sau primirea notificărilor.

Textul include și reguli pentru comunicarea securizată. Portofelele ar integra un serviciu calificat de distribuție electronică înregistrată, conceput ca un canal cu valoare juridică pentru transmiterea documentelor și notificărilor între companii, administrații publice și alți participanți la ecosistem.

Propunerea are și o dimensiune internațională. Comisia ar putea recunoaște sisteme similare din țări terțe dacă oferă garanții echivalente de securitate, interoperabilitate, protecție a datelor și independență față de guverne considerate cu risc ridicat.

Dosarul se află în procedura legislativă ordinară. După adoptarea poziției Consiliului, negocierile cu Parlamentul European pot începe după ce Parlamentul își adoptă propria poziție, iar obiectivul politic indicat de Consiliu este finalizarea acordului înainte de sfârșitul anului 2026.


























RELATED ARTICLES