Balcanii de Vest ar putea intra pe piața europeană a electricității înainte de aderarea la UE, dar numai după îndeplinirea normelor europene

Țările din Balcanii de Vest ar putea participa la piața europeană a electricității înainte de aderarea la Uniunea Europeană, însă accesul accelerat depinde de respectarea și verificarea normelor UE. Artur Lorkowski, directorul Secretariatului Comunității Energiei, a susținut această perspectivă la summitul Procesului de la Berlin din 22 octombrie 2026, în Muntenegru. El a cerut corelarea regulilor mecanismului european de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) cu integrarea energetică, pentru a proteja investițiile în surse regenerabile și a evita fragmentarea piețelor.

Reuniunea liderilor a avut loc la Miločer, lângă Budva, fiind găzduită de prim-ministrul Muntenegrului împreună cu cancelarul federal al Germaniei. Cei șase parteneri din Balcanii de Vest sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Mesajul Comunității Energiei deschide o perspectivă de integrare condiționată, fără să anunțe o dată comună de intrare a regiunii pe piața UE.

Pentru cuplarea piețelor de electricitate, legislația națională trebuie să transpună integral și conform pachetul european de integrare a electricității, inclusiv regulile de piață, alocarea capacităților transfrontaliere, echilibrarea și operarea sistemelor. Partea contractantă transmite actele adoptate, traducerile și tabelele de concordanță, împreună cu confirmarea eliminării dispozițiilor naționale incompatibile. Simplul anunț că o lege a fost adoptată nu confirmă îndeplinirea acestor cerințe.

Verificarea are două etape: Secretariatul Comunității Energiei dispune de până la trei luni pentru evaluare, iar Comisia Europeană de până la cinci luni pentru examinarea conformității și emiterea unei opinii sau a recomandărilor de remediere. Aceste intervale privesc evaluarea juridică; nu reprezintă o promisiune de integrare în opt luni. Participarea efectivă depinde și de pregătirea tehnică și operațională pentru cuplare.

Situația pe țări publicată de Secretariat este datată 2 iulie 2026. Ea consemnează pentru Serbia o opinie a Comisiei din 14 mai, însoțită de recomandări, iar pentru Muntenegru transmiterea evaluării Secretariatului la 15 mai, fără o opinie a Comisiei înregistrată în tabel. În Macedonia de Nord, verificarea inițiată la 25 iunie era marcată ca suspendată temporar. Albania nu începuse verificarea, iar Bosnia și Herțegovina și Kosovo aveau încă acte în procedură sau în pregătire. Tabelul descrie situația din iulie și nu poate fi citit ca o confirmare a stadiului fiecărei țări la summitul din octombrie.

Perspectiva se înscrie în comunicarea Comisiei Europene din 6 octombrie 2026 privind pregătirea unei Uniuni mai largi. Comisia propune participarea anticipată a candidaților în domenii precum energia, transporturile, sectorul digital și apărarea, în funcție de merite, pregătirea sectorială, progresele aderării și alinierea strategică la UE. Integrarea graduală rămâne condiționată și reversibilă, completează procesul de aderare și nu conferă statut de membru. Dialogurile anuale propuse ar urma să identifice oportunitățile și reformele restante.

Cuplarea poate coordona mai bine tranzacțiile și utilizarea capacității transfrontaliere, facilitând circulația electricității și integrarea surselor regenerabile. Rezultatele depind de rețele, condițiile comerciale și reformele fiecărui partener. Pentru România și celelalte state vecine, relevanța este regională; summitul nu a anunțat o nouă interconexiune românească sau o reducere garantată a facturilor.

CBAM se află în regimul definitiv de la 1 ianuarie 2026 și acoperă inclusiv electricitatea importată în UE. Obligațiile de declarare și predare a certificatelor revin declarantului CBAM autorizat, de regulă importatorul din UE sau reprezentantul vamal indirect. Scutirea generală pentru importuri de cel mult 50 de tone pe an nu se aplică electricității și hidrogenului.

Calendarul financiar trebuie separat de începutul regimului: vânzarea certificatelor începe la 1 februarie 2027, iar prima declarație anuală și predarea certificatelor aferente importurilor din 2026 au termenul de 30 septembrie 2027. Pentru emisiile aferente anului 2026, prețul se calculează după media trimestrială a prețurilor de licitație din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), pentru trimestrul importului.

La electricitate, regula de bază este folosirea valorilor implicite ale emisiilor. Ghidul Comisiei publicat în august 2026 explică metodologia bazată pe producția din combustibili fosili, care poate să nu reflecte scăderea emisiilor obținută prin extinderea regenerabilelor. Recunoașterea emisiilor efective ale unei instalații presupune îndeplinirea cumulativă a unor condiții stricte.

Este necesar un contract de achiziție a electricității între declarant și producător, precum și conectarea directă la sistemul UE ori dovada absenței congestiei fizice pe traseu la export. Instalația nu poate depăși 550 de grame de CO₂ de origine fosilă pe kWh. Cantitatea trebuie nominalizată ferm pe capacitatea de interconexiune de către operatorii responsabili, cu producția și nominalizarea aferente aceluiași interval, de cel mult o oră. Un verificator acreditat certifică îndeplinirea criteriilor pe baza unor rapoarte intermediare cel puțin lunare. Aceste cerințe explică de ce electricitatea regenerabilă nu beneficiază automat de un calcul individual al emisiilor.

Nici cuplarea piețelor nu acordă singură o scutire de CBAM. Cadrul actual cere evaluarea Comisiei și includerea țării pe lista de exceptare, în situația în care piața este cuplată cu cea a UE și nu există o soluție tehnică de aplicare a mecanismului. Condițiile includ aplicarea normelor UE relevante, o foaie de parcurs climatică, neutralitate climatică până în 2050 înscrisă în legislație, progresul demonstrat al alinierii și finalizarea până la 1 ianuarie 2030 a unui sistem de comercializare a emisiilor pentru electricitate cu preț echivalent EU ETS. Este necesar și un mecanism care să împiedice importurile indirecte din țări ce nu îndeplinesc condițiile. Scutirea este supusă monitorizării și poate fi retrasă.

Propunerea Comisiei din 17 decembrie 2025 ar schimba calculul pentru electricitate către un factor mediu al întregului mix de producție, incluzând regenerabilele, și ar flexibiliza folosirea emisiilor efective. Ea propune eliminarea criteriului privind congestia, acceptarea unor contracte cu intermediari și adaptarea cerinței de nominalizare a capacității. Sunt modificări propuse, care nu înlocuiesc încă regulile aplicabile.

Consiliul și-a stabilit poziția la 12 iunie 2026. Parlamentul European a votat amendamente la 15 septembrie și a retrimis dosarul comisiei competente pentru negocieri interinstituționale. Procedura nu este finalizată. Comisia a propus ca modificările metodei de calcul pentru electricitate să privească importurile de la 1 ianuarie 2026, în timp ce extinderea către anumite produse industriale din aval ar începe la 1 ianuarie 2028; aceste date rămân parte a propunerii, până la adoptarea actului final.

La summit, Lorkowski a salutat modificările propuse și a cerut adoptarea lor rapidă. Miza este ca normele climatice și integrarea energetică să avanseze coordonat, fără să reducă atractivitatea investițiilor regenerabile. Accesul anticipat la piața UE rămâne o posibilitate care trebuie concretizată prin reforme verificate, pregătire tehnică și decizii conforme cadrului european.