Băncile din zona euro înăspresc creditarea, iar cererea pentru împrumuturi ipotecare scade puternic

Băncile din zona euro au înăsprit condițiile pentru creditele acordate companiilor și populației în trimestrul al doilea din 2026, pe fondul riscurilor economice, geopolitice și energetice, potrivit celui mai recent sondaj al Băncii Centrale Europene.

Sondajul trimestrial al Băncii Centrale Europene arată că băncile au devenit mai prudente în aprobarea creditelor pentru toate marile categorii de clienți. Standardele de creditare reprezintă regulile interne folosite de o bancă atunci când decide dacă acordă un împrumut și în ce condiții.

În cazul companiilor, un procent net de 7% dintre bănci a raportat o înăsprire a acestor standarde. Rezultatul a fost mai moderat decât anticipaseră băncile în sondajul anterior, când se așteptau la o înăsprire de 19%.

Pentru creditele ipotecare, procentul net al băncilor care au impus condiții mai stricte a fost de 9%, iar pentru creditele de consum a ajuns la 12%. Principalele motive au fost percepția unor riscuri mai mari și disponibilitatea mai redusă a băncilor de a accepta riscuri.

Băncile au indicat în special incertitudinile legate de evoluția economiei, tensiunile geopolitice și prețurile energiei. Pentru trimestrul al treilea, instituțiile participante se așteaptă la o nouă înăsprire a standardelor pentru companii, credite ipotecare și împrumuturi de consum.

Nu doar criteriile de aprobare s-au schimbat. Termenii efectivi din contractele de credit, inclusiv dobânzile și celelalte costuri, s-au înăsprit pentru toate categoriile de împrumuturi, în principal din cauza ratelor mai ridicate.

Băncile au raportat și o creștere a proporției cererilor respinse. Creșterea a fost mai pronunțată în cazul creditelor de consum decât în cazul împrumuturilor pentru companii sau al creditelor pentru cumpărarea unei locuințe.

Cererea de finanțare a companiilor a evoluat diferit față de cea a populației. Un procent net de 3% dintre bănci a raportat o creștere a cererii de credite din partea firmelor, după mai multe trimestre în care variațiile au fost reduse.

Rezultatul a contrazis așteptările băncilor, care anticipaseră anterior o scădere de 10%. Companiile au cerut mai multe împrumuturi pentru stocuri, capital de lucru, refinanțarea sau restructurarea datoriilor și alte nevoi de lichiditate.

Companiile mari au solicitat și mai multe credite pentru investiții fixe. Băncile au descris însă cererea generală drept neuniformă și dependentă de evoluțiile geopolitice din lunile următoare.

Cererea pentru creditele ipotecare a scăzut mult mai puternic. Procentul net a fost de minus 15%, ceea ce înseamnă că băncile care au raportat o reducere a cererii le-au depășit cu 15 puncte pe cele care au observat o creștere.

Încrederea mai slabă a consumatorilor și modificarea dobânzilor au fost principalele cauze. Perspectivele mai puțin favorabile pentru piața imobiliară au redus suplimentar interesul pentru cumpărarea de locuințe prin credit.

Cererea pentru creditele de consum a scăzut cu un procent net de 2%. Băncile au legat această evoluție de încrederea redusă a populației, cheltuielile slabe pentru bunuri de folosință îndelungată și nivelul dobânzilor.

Pentru trimestrul al treilea, băncile se așteaptă la o nouă scădere a cererii de credite ipotecare, cu 12%, în timp ce cererea pentru împrumuturile de consum ar urma să rămână neschimbată.

Băncile au raportat și o ușoară deteriorare a accesului propriu la finanțare. Ele au întâmpinat condiții mai dificile pentru atragerea depozitelor, emiterea de obligațiuni și finanțarea de pe piețele monetare.

Instituțiile se așteaptă ca accesul la aceste surse să se deterioreze din nou în următoarele trei luni. Accesul la finanțarea prin securitizare, adică transformarea unor portofolii de credite în titluri care pot fi vândute investitorilor, a rămas în mare parte neschimbat.

Calitatea portofoliilor de credite a început să influențeze mai mult deciziile de acordare a împrumuturilor. Creditele neperformante și alți indicatori de risc au contribuit la înăsprirea condițiilor pentru firme și pentru creditele de consum, dar au avut un efect redus asupra creditelor ipotecare.

Băncile se așteaptă ca acești factori să continue să limiteze creditarea companiilor și populației în trimestrul următor. Riscul perceput și toleranța mai redusă la risc au avut cea mai mare contribuție la această schimbare.

În prima jumătate a anului, băncile au înăsprit creditarea în aproape toate sectoarele economice. Excepția a fost sectorul serviciilor, fără serviciile financiare și activitățile imobiliare, unde condițiile au rămas mai favorabile.

Industria auto și ramurile industriale mari consumatoare de energie au fost cele mai afectate. Băncile au asociat aceste sectoare cu riscuri ridicate provenite din prețurile energiei și evoluțiile geopolitice.

Pentru a doua jumătate a anului 2026, instituțiile de credit anticipează condiții mai stricte în majoritatea sectoarelor. Ele se așteaptă la standarde relativ stabile doar în serviciile nefinanciare și în sectorul imobiliar rezidențial.

Sondajul arată și o diferențiere mai clară în funcție de performanța climatică a companiilor. Băncile au relaxat condițiile pentru firmele verzi și pentru cele care înregistrează progrese în tranziția către activități cu emisii mai reduse.

Aceste companii au raportat și o cerere mai mare de credite, în special pentru investiții legate de climă și restructurarea activității. Ratele preferențiale pentru proiecte verzi și nevoia de a respecta reglementările climatice au contribuit la cerere.

În cazul companiilor cu emisii ridicate și fără planuri credibile de tranziție, băncile au impus condiții mai stricte, iar cererea de finanțare a scăzut ușor. Incertitudinea privind viitoarele reguli climatice a descurajat unele investiții.

O diferență similară apare pe piața locuințelor. Băncile au oferit condiții mai favorabile pentru clădirile cu performanță energetică bună sau care urmează să fie renovate pentru a atinge un nivel mai ridicat.

Pentru clădirile care rămân ineficiente energetic, standardele au devenit mai stricte, iar cererea de credite a fost mai slabă. Investițiile în renovarea energetică au rămas principalul factor care a susținut cererea de credite ipotecare legate de climă.

Banca Centrală Europeană a desfășurat sondajul între 15 și 30 iunie 2026. Au participat 159 de bănci din zona euro, iar toate instituțiile selectate au răspuns.

Rezultatele descriu schimbările observate în trimestrul al doilea și așteptările pentru trimestrul al treilea. Sondajul nu măsoară direct volumul total al creditelor acordate, ci percepția băncilor asupra standardelor, condițiilor și cererii de împrumuturi.